GHEORGHE IALOMIŢIANU: "Nu trebuie să transformăm toţi contribuabilii în evazionişti, numai de dragul de a aduce mai mulţi bani la buget"

Reporter: Fostul şef ANAF Gelu Diaconu a spus, recent, că a existat o comandă politică pentru controlul marilor firme de audit. Cum comentaţi?

Gheorghe Ialomiţianu:Eu consider că, în general, firmele, fie că sunt mari sau mici, trebuie controlate dacă sunt informaţii concrete că au încălcat legea. Nu trebuie să le verificăm având la baza criterii subiective.

De regulă, riscurile cele mai mari privind neconformarea sau declararea unor sume mai mici sunt la firmele mari şi mai puţin la firmele cu activitate redusă. Dar nu trebuie să cădem dintr-o extremă în alta. Până acum, cei de la Anti-fraudă controlau firmele mici, iar acum au mers la firmele mari.

Dar orice control trebuie motivat, nu făcut de dragul de a-l face.

Gheorghe Ialomiţianu:Totuşi ANAF şi-a îmbunătăţit activitatea în ultimul timp având o abordare corectă faţă de contribuabili. Sperăm să îşi menţină această poziţie.

Dacă nu ai controlat anumite firme o perioadă lungă de timp şi vrei să o faci la un moment dat, s-ar putea să se speculeze că, de fapt, este o comandă politică sau o dispută între concurenţi.

Reporter: Din cunoştinţele dumneavoastră au existat astfel de controale la auditori până cum?

Gheorghe Ialomiţianu:Nu ştiu, dar eu nu am informaţii că aceste firme au încălcat legea. De exemplu, în 2011, când eu eram ministru de finanţe, am dispus verificări la firmele mari care şi-au declarat obligaţii fiscale şi au omis să le achite, care nu s-au conformat voluntar. Nu m-am dus spre firmele mici, ci spre cele mari. Ca să fie eficient un control, trebuie să atragi o sumă mai mare de bani la buget, trebuie să ai un bun raport între cost şi beneficiu.

Reporter: Am văzut, în ultima vreme, mai multe măsuri prin care se încearcă atragerea de bani la buget. Cum stăm cu bugetul?

Gheorghe Ialomiţianu:Deşi în ultimul timp s-a înregistrat o creştere a gradului de colectare a veniturilor, totuşi situaţia bugetară nu este una bună. Încasările bugetare sunt la un nivel mai redus faţă de veniturile estimate, mai ales în condiţiile unei creşteri economice de 5,9%, faţă de prognoza de creştere de 5,2% care a stat la baza elaborării bugetului.

Creşterea de cheltuieli cu salariile şi pensiile şi controlul ţintei de defcit bugetar s-au realizat prin tăierea masivă a cheltuielilor cu investiţiile, cu aproximativ o treime, ceea ce va avea o consecinţă foarte gravă în perioada următoare. Dacă se va continua cu această politică bugetară există riscul reducerii creşterii economice în perioada următoare.

Măsurile fiscale pe care le implementează actualul guvern stimulează consumul bazat pe importuri şi nu pe producţie. Din păcate şi producţia industrială se bazează pe foarte multe componente provenite din importuri. Din această cauză, vin mai puţini bani la buget şi în buzunarele românilor.

Sigur că guvernul, prin ANAF, a intrat într-o situaţie disperată, pentru a aduce mai mulţi bani la buget în vederea implementării programului de guvernare. Trebuie să recunoaştem că există şi evaziune fiscală, dar nu trebuie să-i transformăm pe toţi contribuabilii în evazionişti, numai de dragul să aducem bani la buget.

Faptul că se controlează firmele mari este un lucru bun, dar numai dacă aceste verificări sunt justificate. Nu este în regulă să controlăm firmele mari şi, printr-un abuz în aplicarea legii, să le stabilim plăţi suplimentare.

Faptul că situaţia bugetară nu este bună rezultă şi din modul în care s-a făcut prima rectificare bugetară din acest an. Pentru a face o rectificare pozitivă, guvernul a majorat accizele la carburanţi şi a decapitalizat firmele unde este acţionar majoritar prin distribuirea rezervelor din perioadele anterioare sub formă de dividende. Această decizie poate avea consecinţe negative pe termen lung deoarece firmele cu capital majoritar de stat îşi vor reduce activitatea din cauză că nu mai fac investiţii şi vor deveni vulnerabile dacă se va înregistra o situaţie similară celei pe care am avut-o in 2008-2011, adică o criză financiară.

Reporter: Una din justificările autorităţilor a fost faptul că, oricum, aceste companii stăteau pe bani şi nu şi-au făcut investiţiile.

Gheorghe Ialomiţianu:Soluţia ar fi fost să le oblige, în calitate de acţionar, să facă investiţii, nu să le ia banii pe motiv că managementul a fost defectuos. Aceasta era soluţia, pentru că investiţiile creează locuri de muncă bine plătite şi vor plăti mai mulţi bani la bugetul de stat. Observăm consecinţele negative ale faptului că statul nu efectuează investiţii publice. Avem o creştere economică nesustenabilă, care nu aduce mai mulţi bani la buget şi nici bani în plus în buzunarele românilor.

Reporter: O măsură îndelung amânată a fost stabilirea unor noi redevenţe. Care credeţi că este motivul acestui blocaj?

Gheorghe Ialomiţianu:Lipsa de curaj din partea guvernanţilor. Din 2014 se putea modifica legea redevenţelor şi se încasau mai mulţi bani la buget. Eu nu pornesc de la ideea că este o presiune din partea marilor companii. Se putea discuta cu aceste companii şi găsi o soluţie corectă, o soluţie care se aplică şi în alte ţări - îmbinarea unei redevenţe fixe, cu o parte variabilă, în funcţie de producţie.

A fost o lipsă de curaj în abordarea acestei probleme.

Desigur, au fost multe declaraţii politice, dar deciziile au fost amânate.

Consider că soluţia actualului guvern să mărească accizele nu a fost cea mai bună, pentru că efectele se văd: a crescut preţul carburanţilor şi, în lanţ, cresc şi celelalte preţuri.

Reporter: Revenind la controalele ANAF, au fost anunţate verificări şi la bănci şi am văzut că 27 dintre acestea nu au plătit impozit pe profit în ultimii şase ani. Cum s-a ajuns în situaţia aceasta?

Gheorghe Ialomiţianu:Este o greşeală din partea guvernanţilor să iasă public spunând că băncile sau alte companii mari nu plătesc impozit.

Guvernul are pârghiile, prin ANAF, să le verifice şi să le sancţioneze din punct de vedere fiscal, dacă au încălcat legea. Nimeni nu a oprit ANAF să facă asemenea controale, se fac analize de risc, se selectează firmele pentru control şi se supun controlului.

Cred că este o greşeală să declanşezi un război, în spaţiul public, între guvern şi mediul de afaceri. Trebuie să aplici legea. Cum mediul de afaceri solicită guvernului şi altor instituţii să respecte legea, şi aceste instituţii trebuie să ceară mediului de afaceri să respecte legea.

Banca Naţională a României supraveghează băncile şi, din punct de vedere al legislaţiei bancare, acestea respectă legea. Nu avem bănci în dificultate financiară, nu sunt probleme legate de garantarea depozitelor, nu avem probleme legate de creditarea companiilor şi persoanelor fizice. Nu sunt probleme din punct de vedere al BNR. Credem că sunt probleme din punct de vedere al ANAF. Să meargă să le controleze şi să le oblige să-şi plătească impozitele în România. Avem legislaţia pentru asemenea controale. Sunt metode pe care ANAF le poate aplica pentru a obliga aceste firme să-şi plătească impozitul în România. Eu am reţineri că vom dubla veniturile din impozitul pe profit dacă se va implementa directiva europeană care se referă la sancţionarea mai drastica a firmelor care-şi transferă profitul în alte ţări. Noi avem metodele de a sancţiona aceste firme, iar rezultatele nu se văd.

Reporter: În mandatul dumneavoastră, la Ministerul Finanţelor au fost controale la bănci? Ce rezultate au avut?

Gheorghe Ialomiţianu:Nu reţin să fi avut probleme cu băncile. Au fost controale la multe firme, nu am avut semnale că nu avem voie să verificăm anumite firme, nu s-a întâmplat ca firmele să nu-şi plătească impozitele.

Problema a fost cu societăţile cu capital de stat.

Firmele la care se referea doamna ministru al Muncii Olguţa Vasilescu că nu îşi plătesc obligaţiile bugetare la stat, respectiv contribuţiile obligatorii, în principal, sunt companiile unde statul este acţionar majoritar.

Este o situaţie delicată. Pe de o parte, companiile unde statul este acţionar majoritar solicită ajutor financiar, pe de altă parte, legea prevede ca aceste firme să-şi plătească obligaţiile fiscale. Toate guvernele au păsuit aceste companii pentru a nu avea probleme sociale. În momentul când le-ai blocat conturile, salariaţii ies în stradă şi, atunci, sigur că se găseşte întotdeauna un compromis.

Reporter: Aţi declarat recent că băncile reprezintă un rău necesar, pentru că ne-au salvat în perioada de criză 2008-2009, dar aţi spus că, totuşi, ar trebui să ne îndreptăm şi către piaţa de capital pentru finanţare. Cu toate acestea, Ministerul de Finanţe a decis ca următoarea emisiune de titluri de stat pentru populaţie să se facă prin Trezorerie şi nu prin Bursă. De asemenea, s-au oprit listările.

Gheorghe Ialomiţianu:Da, România trebuie să se orienteze şi către piaţa de capital, pentru a-şi asigura finanţarea. Statul trebuie să încurajeze listarea unor societăţi şi obţinerea de împrumuturi obligatare.

Suntem prea dependenţi de bănci şi, atunci, sigur că băncile îşi fac politica lor.

Dacă avem surse alternative de finanţare, eu cred că şi băncile se orientează spre piaţă şi îşi adaptează activitatea, ţinând seama de specificul pieţei.

Eu am spus că, în perioada de criză, eram dependenţi de bănci. România avea credibilitate redusă pe pieţele financiare, chiar şi pe piaţa internă. A fost nevoită să încheie un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, prin care România şi-a câştigat credibilitatea pe pieţele financiare. Din cauza credibilităţii reduse la începutul crizei, România avea dificultăţi să se finanţeze chiar de pe piaţa internă. Prin creşterea credibilităţii României, am reuşit ca, în 2011 şi 2012, să ieşim pe pieţele europene şi pe pieţele din Statele Unite.

În 2009 şi 2010, băncile ne-au salvat prin finanţarea deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice. Sigur că exista posibilitatea de a ieşi pe piaţa de capital, cu o emisiune de titluri, a fost o discuţie cu băncile şi am amânat lucrul acesta. Aveam o garanţie că obţinem împrumuturi de la bănci la dobânzi accesibile. A nu lansa emisiuni de titluri este o lipsă de curaj.

De asemenea, cred că e o greşeală că actualul guvern merge prin trezorerie, consider că trebuie să folosească Bursa de Valori. Dacă statul nu încurajează Bursa de Valori, atunci şi ceilalţi au o reţinere. Statul este cel care ar trebui să dezvolte Bursa de Valori, să încurajeze listarea firmelor şi să nu le decapitalizeze. Atunci vom avea şi o finanţare a economiei în condiţii de normalitate.

Reporter: Cum consideraţi că stăm, în prezent, din punct de vedere al credibilităţii pe pieţe, mai ales că aţi pomenit că am putea să ne trezim din nou într-o situaţie cum am fost în 2008-2009, de criză?

Gheorghe Ialomiţianu:România, în momentul de faţă, este credibilă pe pieţele financiare, îşi poate finanţa deficitul bugetar şi refinanţa datoriile.

Mă îngrijorează trendul unor indicatori macroeconomici - evoluţia deficitului de cont curent şi a deficitului balanţei comerciale.

Vedem că importurile au un ritm de creştere mult mai mare decât exporturile. În aceste situaţii, este nevoie de resurse financiare pentru a finanţa importurile. Dacă lucrurile vor evolua în această direcţie vor fi dificultăţi în gestionarea serviciului datoriei externe. Vedem o creştere a inflaţiei şi a dobânzilor şi o cerere mai mare a lichidităţilor pe piaţă. Situaţia de acum nu este alarmantă, dar direcţia în care ne îndreptăm nu este una bună. Se pune problema ce vom face în viitor, dacă se va continua cu politica fiscală de creştere a cheltuielilor şi reducere a impozitelor, atunci vom înregistra un deficit major al balanţei comerciale şi al deficitului bugetar foarte mare şi greu de finanţat. În această situaţie creditorii şi investitorii vor fi mult mai atenţi cu România. Condiţiile de creditare vor fi mult mai dure şi dobânzile vor fi mult mai mari comparativ cu această perioadă.

Ar fi păcat să ajungem în asemenea situaţie. Ar trebui ca politica fiscală să stimuleze producţia, şi nu consumul bazat pe importuri.

Reporter: Una dintre măsurile guvernului pentru eficientizarea încasărilor la buget a fost anunţarea TVA split, măsură criticată dur de mediul de afaceri. Cum vedeţi măsura aceasta?

Gheorghe Ialomiţianu:În 2010, s-a discutat despre split TVA în Ministerul de Finanţe şi, împreună cu colegii, am ajuns la concluzia că facem mai mult rău decât bine.

Split TVA este o metodă de sancţionare a contribuabililor care nu-şi plătesc obligaţiile la buget - le declară, dar nu le achită. De ce să-i sancţionăm pe acei contribuabili care îşi declară şi îşi plătesc în mod corect obligaţiile? Această metodă ar trebui să fie aplicată numai asupra contribuabililor care încalcă legea. Este frustrant să vezi că ţi se aplică o metodă de sancţionare atât timp cât tu respecţi legea. Mai mult decât atât, aceasta metodă afectează foarte mult activitatea multor firme, prin reducerea cash flow-ulului. Firmele au la dispoziţie resurse financiare şi nu le pot folosi până în momentul în care trebuie să îşi plătească obligaţiile.

Totodată, metoda nu rezolvă în totalitate evaziunea din zona TVA. Firmele care nu-şi declară TVA prin faptul că nu întocmesc facturi, nu sunt afectate de această măsură. Ideea este ca această metodă să se aplice acelor firme care încalcă legea. Se poate stabili lista acestor firme pe baza analizei de risc.

Reporter: O altă variantă prin care guvernul s-a gândit să atragă bani la buget a fost modificarea Pilonului II de pensii.

S-a pomenit de o desfiinţare, naţionalizare, acum se vorbeşte de o modificare a Pilonului II. Cum vedeţi acestă măsură?

Gheorghe Ialomiţianu:Pilonul II de pensii a fost înfiinţat pentru a se reduce presiunea de pe Pilonul I. Avem un deficit foarte mare, de aproape 14 miliarde de lei, la Pilonul I. Scopul Pilonului II este să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii.

Este o greşeală să îl desfiinţezi, pentru că vei avea un avantaj pe termen scurt, dar un dezavantaj pe termen lung. Sigur că Ministrul de Finanţe trebuie să găsească o soluţie să compenseze suma de 7 miliarde de lei pe care o virează de la bugetul de asigurări sociale spre Pilonul II. Dar trebuie să ne gândim şi pe termen lung să asigurăm sustenabilitatea sistemului de pensii. Propunerea actualului guvern ca Pilonul II să devină opţional este posibilă în următoarea situaţie: dacă guvernul propune un bonus celor care renunţă la Pilonul II; şi anume că vor primi o pensie suplimentară de 20-30%, faţă de pensia calculată pentru Pilonul I, atunci este posibil ca anumite persoane să renunţe la Pilonul II.

Este o greşeală din partea Guvernului să spună toată ziua că fondurile de pensii administrate privat sunt în dificultate. Există o lege care reglementează aceste fonduri şi avem o instituţie în subordinea Parlamentului care supraveghează modul de administrare a fondurilor private de pensii.

Reporter: Statul nu are cum să garanteze că, în viitor, din Pilonul I va putea să asigure pensiile respective, conform ideii dumneavoastră.

Gheorghe Ialomiţianu:Vreau să vă spun că pensiile se vor plăti, în România şi în condiţiile în care bugetul de asigurări sociale va înregistra un deficit . Soluţia de rezolvare va fi transferul de resurse de la bugetul de stat.

Dar dacă se doreşte ca acest deficit să scadă, soluţia este încurajarea Pilonului II de pensii private obligatorii şi a Pilonului III de pensii private facultative. Adică trebuie să economiseşti în perioada de activitate, ca să îţi asiguri resurse pentru a avea o garanţie că vei încasa pensia.

Reporter: Găsiţi şi ceva bun în măsurile actualei puteri?

Gheorghe Ialomiţianu:Creşterea pensiilor este un lucru bun. O metodă simplă si usor de aplicat ar fi creşterea punctului de pensie. Faptul că au crescut salariile în sectorul bugetar reprezintă un alt lucru bun. Această creştere a fost umbrită de faptul că au crescut în primul rând salariile demnitarilor.

Totuşi, trebuie să se asigure sustenabilitatea salariilor din sectorul bugetar. Nu cred că trecerea contribuţiilor obligatorii în totalitate în sarcina angajatului este soluţia cea mai bună pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de salarizare bugetar. Nu trebuie să te uiţi numai în grădina Ministerului de Finanţe când este nevoie de bani pentru implementarea unor măsuri. Se impune implementarea unor politici economice de către celelalte ministere pentru a asigura o creştere economică sustenabilă.

Eu nu ştiu de ce actualul guvern nu aplică măsuri din programul de guvernare, precum reindustrializarea, atragerea de fonduri europene şi investiţii publice.

Foarte mulţi discută cum ar putea să fie făcută reindustrializarea. Ministerul IMM-urilor asigură fonduri pentru înfiinţarea start-up-urilor. Ar fi bine ca autorităţile să discute cu marile companii, pe care unii le critică, şi să identifice oportunităţi de afaceri. Atunci, multe firme mici, nou înfiinţate, pot să devină furnizori ai acestor companii.

În jurul companiilor mari lucrează mii de firme. M-aş bucura ca acele multe firme care funcţionează în jurul companiilor mari să fie din România. Atunci vom avea locuri de muncă bine plătite şi bani mai mulţi la buget.

Reporter: Ce părere aveţi despre înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii?

Gheorghe Ialomiţianu:Este o soluţie pentru a se asigura bani pentru investiţii. Dacă s-ar înfiinţa acest Fond Suveran de Investiţii, nu vom mai avea situaţia să folosim pentru consum banii alocaţi pentru investiţii.

Ar fi bine dacă, din Fondul Suveran de Investiţii, s-ar asigura resurse pentru finanţarea economiei, pentru proiecte mari.

Există o temere ca acest Fond Suveran să nu fie cumva o măsură mascată de a privatiza companiile unde statul este majoritar şi care sunt dorite de foarte mulţi investitori, să nu fie o măsură netransparentă de privatizare.

Dacă ar funcţiona corect, în mod eficient, ar fi ceva extraordinar, pentru că ar asigura resursele pentru dezvoltare.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea Camerei Auditorilor Financiari din România?

Gheorghe Ialomiţianu:Este un organism profesional înfiinţat prin lege, este membru al Organismelor Internaţionale din domeniul auditului financiar şi al contabilităţii.

Toată legislaţia care reglementează activitatea auditorilor financiari este armonizată cu legislaţia europeană şi internaţională.

Eu cred că auditorii financiari împreună cu celelalte profesii liberale pot ajuta la funcţionarea economiei şi a instituţiilor statului. Dacă statul va încuraja aceste profesii liberale, s-ar reduce multe cheltuieli publice şi birocraţie.

Dezvoltarea pieţei de capital se poate realiza şi prin aportul auditorilor financiari, pentru că noi asigurăm credibilitatea informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare întocmite de companiile care sunt listate pe pieţele de capital şi doresc să îşi asigure finanţarea de pe aceste pieţe.

Cred că mediul de afaceri ar trebui să considere organismele profesionale, inclusiv Camera Auditorilor Financiari, drept parteneri şi nu structuri ale administraţiei publice.