Întrucât m-a întrebat, pe un site de socializare, unul dintre debitorii în contractele de credit în CHF, am analizat înţelesul şi "bătaia" unui regulament al BNR (nr. 2/2015, intrat în vigoare în 9 martie) care are un singur articol.
La prima vedere nu e nimic spectaculos.
Dar la o analiză atentă, vedem că:
(i) acest regulament modifică un altul un pic mai vechi, mai precis Regulamentul BNR nr.17/2012, în vigoare din decembrie 2012;
(ii) acest regulament exceptează de la aplicabilitatea cap. III din Regulamentul nr.17/2012 două categorii de operaţiuni bancare cu persoanele fizice, mai precis restructurarea creditelor acordate persoanelor fizice cu aplicarea unor facilităţi fiscale (e ţintită, evident, aşa-numita "electorată") şi conversia în lei a creditelor în valută (sunt ţintite, evident, creditele în CHF şi, mai nou, creditele în USD, această monedă având propria "explozie", consecutive unei alte măsuri administrative, de data aceasta de la BCE - mă refer la programul de printare de euro pentru cumpărarea de obligaţiuni bancare şi obligaţiuni de stat, denumită quantitative easing).
Ce înseamnă această exceptare?
În principiu, faptul că băncile, pentru a opera aceste restructurări şi conversii în lei, nu mai trebuie să parcurgă procedura aprobării prealabile a unor norme interne şi nici nu mai trebuie să ţină cont de restricţiile relative la garanţii şi, respectiv, la gradul de îndatorare maxim a consumatorului.
O primă deducţie este că BNR a pregătit terenul (cam mult le-a luat, totuşi), pentru conversia în lei şi pentru restructurarea creditelor cu aplicarea de facilităţi fiscale. Nu ştiu cât timp mai au la dispoziţie băncile cu astfel de probleme şi expuneri, întrucât, după explozia din 15 ianuarie 2015 a cursului CHF/leu au trecut mai mult de două luni, iar măsurile aşa-zis protective pentru client luate de aceste bănci au cam ajuns la "maturitate" (de altfel, cele mai multe astfel de măsuri au fost doar anunţate public, nu şi puse în practică efectiv şi, în plus, au fost preconizate a dura doar 3 luni; deci cam în jurul Paştelui ortodox s-ar cam epuiza această "clemenţă" a băncilor creditoare).
Interesant este, însă, pasul următor - analiza în detaliu a Regulamentului BNR nr.17/2012.
Conform art. 7 alin.2 din acest regulament din 2012, creditorii trebuie să informeze "persoanele neacoperite în mod natural la riscul valutar" (probabil că regulamentul se referă la cei care nu obţin venituri în moneda în care se împrumută - n.n.), care solicită acordarea unui credit în valută sau indexat la cursul unei valute despre impactul unei eventuale deprecieri severe a monedei naţionale asupra nivelului obligaţiilor lor periodice.
A se observa că se vorbeşte atât de creditele în valută, cât şi de creditele indexate la cursul unei valute.
De aici concluzia că, în opinia oficială a BNR, unele credite nu sunt acordate în valută, ci doar indexate la cursul unei valute. În acest gen de contracte se poate vorbi, la modul serios, de asigurarea contra riscului valutar. În cazul creditelor în valută nu mai vorbim de risc valută, ci de risc speculativ - consumatorul este pus să fie parte într-un contract pe termen lung şi foarte lung, în care banca speculează pe cursul de schimb, ceea ce este un soi special, sofisticat, de poker financiar. Ca să nu mai vorbim că în cazul creditelor în franci elveţieni numai cu numele s-au împrumutat în franci, căci în realitate consumatorului i s-a pus la dispoziţie, sau vânzătorului casei i s-a plătit, suma echivalentă în lei sau euro, niciodată franci. De aceea, susţineam acum un an - şi susţin şi acum, deşi sunt în opoziţie cu establishment-ul bancar - că în România ar trebui să fie considerată aplicabilă cauza Kasler contra OTP Ungaria, mai abitir decât în Ungaria.
Pe de altă parte, a se observa că se vorbeşte de depreciere severă a monedei naţionale. Nu mai vorbim, deci, de riscuri valutare obişnuite, ci de risc de ruină a debitorului.
În orice caz, deşi Regulamentul nr.17/2012 ar trebui să aibă efect pentru viitor, la cunoştinţa mea, el a fost pus în practică de băncile expuse pe credite în CHF şi, respectiv, pe litigii cu consumatorii chiar şi (sau, mai bine zis, mai ales) contractelor de credit în valută aflate în derulare la data emiterii Regulamentului. Dar acest lucru s-a făcut doar la începtul anului 2014, după ce se lansase deja idea litigiilor pentru conversia în lei şi îngheţarea cursului leului faţă de franc la nivelul celui din data încheirii contractului.
Mai rezultă că, în urmarea Recomandării Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) din 2011, BNR a pus pe hârtie aceste obligaţii, dar a făcut-o discret şi post-factum, într-o măsură mai degrabă formală. Nu am auzit de nicio luare de poziţie sau de nicio sancţiune pentru neaplicarea imediată a acestui regulament. Nu am văzut decât o susţinută campanie a BNR de apărare a acelor bănci care erau expuse pe credite în CHF şi litigii cu consumatorii. În parte la vedere, în parte insidios, dar cu intenţia clară de descurajare a proceselor colective.
Din art. 7 alin. 2 din Regulamentul nr.17/2012 rezultă că, în cazul creditelor care nu au dobândă fixă, creditorii trebuie să prezinte consumatorilor nu numai potenţialul impact al deprecierii severe a monedei naţionale, ci şi nivelul la care respectivele obligaţii de plată periodice ar putea ajunge, ca urmare a unei eventuale deprecieri severe a monedei naţionale, asociate cu majorarea dobânzilor. Aşadar, în DAE (dobânda anuală efectivă, costul total al creditului pentru consumator) trebuie inclus şi volumul/cantitatea de monedă naţională plătibilă de către consumator ca urmare a deprecierii severe a acesteia, asociată cu majorarea dobânzilor. Precizez că, la cunoştinţa mea, nu există un astfel de DAE în contracte, nici în graficele de rambursare şi nici în extrasele de cont sau alte acte emanate de bancă şi destinate consumatorilor. Dimpotrivă, consumatorul plăteşte, fără să ştie din timp, un volum de monedă naţională egal cu cursul de schimb la zi înmulţit cu rata lunară, preluând, în acest fel, fără să ştie şi fără să fi intenţionat vreodată, întregul risc al "deprecierii severe" a monedei naţionale. În plus, consumatorul plăteşte şi o dobândă majorată ca urmare a intervenţiei riscului valutar/speculativ, în aşa fel încât ruina în care se afundă lună de lună să fie completă. De precizat că, în cazul în care DAE nu este complet şi precis, Dreptul Uniunii Europene consideră clauza relativă la DAE pur şi simplu falsă şi, în consecinţă, nulă absolut. O astfel de clauză este considerată inexistentă în contract. Conform dreptului civil român, în aceste cazuri, dobânda practicată, cu titlu de normă supletivă, este dodânda de referinţă a băncii centrale, minus 20%. Iar această dobândă este aplicabilă sumei iniţiale, la o valoare îngheţată la cursul din data acordării creditului.
Cel mai interesant este să vezi în acte normative redactate de BNR că se vorbeşte de şocul valutar. Astfel, conform art. 8 din regulament, informarea prevăzută la art. 7 trebuie făcută în mod particularizat şi într-o asemenea manieră încât să facă posibilă compararea nivelului obligaţiei de plată periodice, aferentă finanţării solicitate determinat, cu luarea în considerare a cursului valutar şi a ratei dobânzii de la data realizării informării (prealabilă încheierii contractului, n.n.), cu nivelul obligaţiei de plată periodice ajustat cu şocul pe cursul de schimb şi cu şocul pe rata dobînzii. Precizez că, aşa cum rezultă din art. 12 alin. 2 lit. (a) din acelaşi regulament, şocul pe cursul de schimb este orice variaţie a cursului care depăşeşte 35,5% la euro, 40,9% la dolar şi 52,6% la CHF. Dacă însăşi autoritatea de control şi supraveghere a sistemului bancar consideră că orice variaţie a cursului leu/CHF mai mare de 52,5% este şoc valutar, va las pe dvs. să deduceţi cum poate fi calificată o variaţie a cursului CHF/leu de la 1,8 lei/chf (în 2007) la 4,2 lei/chf (în martie 2015), adică mai mult decât 125%. Hiper-şoc, dezastru, cataclism? Precizez că atunci când vorbim de şoc, hiper-şoc, dezastru etc. ne referim la consumator, întrucât băncile nu au suferit niciun şoc. Nu doar că le-a apărat BNR, dar ele şi-au acoperit eventualele pierderi din dobânzile variabile care conţin asigurări de risc de faliment (CDS), costuri cu lichiditatea şi costuri de rezervă minimă obligatorie, precum şi din comisioane de risc sau comisioane cu alte denumiri şi din alte costuri mai mult sau mai puţin ascunse aplicabile clienţilor, plus garanţii materiale şi personale. Mai precizez că idea de şoc valutar cuprinde şi creditele în euro. Aviz celor cu credite în euro şi aviz deştepţilor care au descoperit roata, spunînd că prostia se plăteşte.
În fine, art. 9 alin. 3 din Regulament obligă creditorii să informeze consumatorii în legătură cu cele de mai sus pe suport durabil, accesibil consumatorilor pentru consultare pe viitor, pe o perioadă de timp adecvată scopului informaţiilor şi care permite reproducerea fidelă a informaţiilor stocate, totul pentru ca orice consummator, inclusiv cel cu grad mai mult decât mediu de informare, să ştie la ce să se aştepte în viitor şi să poată, la nevoie, să ceară conversia. Cel puţin până în februarie anul trecut şi cel puţin la cunoştinţa mea, aşa ceva nu a fost furnizat nicicând de bănci consumatorilor. Dimpotrivă, din când în când, consumatorilor li se trimiteau grafice de rambursare modificate fundamental faţă de momentul iniţial, al informării prealabile semnării contractului.
Şi, cu toate acestea, aceleaşi bănci nu au avut şi nu au nicio vină în cauzarea acestei ruine a consumatorului (care, curând, va deveni şi ruina acelor bănci "inocente"). Cel puţin până acum, Justiţia română independentă aşa a considerat. Că doar de aceea este independentă.
Ca fapt divers, a se observa că la art. 16 din regulament se arată că niciun credit de consum în valută nu se poate acorda fără o garanţie care să acopere cel puţin 133% din valoarea creditului. În mod evident, acest plafon este de mult timp o legendă, întrucât, în prezent, garanţiile luate pentru creditele din 2007 mai acoperă, cu greu, 40% din valoare.
La fel, cu titlu de fapt divers, niciun credit de consum nu poate fi acordat pe mai mult de 5 ani (art. 17). Creditele de consum cu destinaţie imobiliară pot fi acordate şi pe mai mult de 5 ani, cu condiţia ca ele să fie în lei şi împrumutatul să acopere din fonduri proprii cel puţin 40% din valoarea imobilului. Iar un credit pentru investiţii imobiliare acordat unei persoane neacoperite în mod natural la riscul valutar nu poate depăşi 75% din valoarea garanţiei la creditele în euro şi 60% din valoarea garanţiei la creditele în alte valute (dolari, euro, yeni). Dacă valoarea garanţiei este de 100 de lei, atunci nimeni nu ar trebui să se împrumute, în euro, mai mult de 75 de lei sau, în CHF/USD, mai mult de 60 de lei. Destul de clar şi de bun simţ (bancar), nu?
Desigur că putem să ne întrebăm câte dintre băncile cu expuneri pe litigii relative la credite în franci elveţieni au ţinut cont de aceste restricţii de bun simţ bancar. Evident, e o întrebare retorică sau, mai precis, e o întrebare cu răspuns automat - niciuna. Un astfel de set de reguli de bun simţ bancar există în Austria încă din 2008. În România apare la 4 ani distanţă, când nimic nu se mai putea face. Şi, iată, noi reuşim să vorbim despre ele la 7 ani distanţă. Mă rog, mai bine mai târziu decât niciodată, dar cum rămâne cu cei ruinaţi deja, cu familiile lor, cu locuinţele lor?
1. vorba multa degeaba
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 04:19)
Cand nu ai venituri in moneda in care te imprumuti iti asumi un risc, numit si risc valutar.
Ieri a crescut francul, azi dolarul si inainte de ele euro.
Cu cat va putea creste o valuta nu poate nimeni aproxima, deci daca vrei credit in valuta trebuie sa iti asumi orice variatie de curs sau consecintele, nimeni nu si le poate asuma in locul tau, exact asa cum se asuma si profitul se asuma si pierderea. Asa ca povestea utilitatii simularilor lui Piperea in contextul dublarii cursului CHF/RON este pierdere de vreme.
Unde se poate arata clar ca au furat bancile, este introducerea abuziva de comisioane si costul riscului general de credit dupa care s-au calcult ratele, cost al riscului stabilit arbitrar de banca, dupa interesele proprii, fara nici o limita justificata in vreun fel, in dauna clientilor.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 08:16)
uitati un mic amanunt: BANCILE NU AU DAT FRANCI!!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 08:20)
Zise anonimul si mai lua o gura de fan... Postac de serviciu.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 08:44)
Cred ca esti unul de-al lui ISARESCU!!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 09:46)
ce DOBITOC esti !!
1.5. Pentru tot romanul (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Un roman fara credite în data de 18.03.2015, 09:51)
DNA e pe urmele voastre, iar pana in vara va veti "racori" domnilor minciunescu=isarescu, fosilescu=vasilescu si pup(aza)incurescu=cinteza.
Sunt un roman fara credite, dar suficient de inteligent ca sa recunoasca prostia, minciuna, falsitatea, ipocrizia, coruptia etc.
Aviz tuturor romanilor, dar in special CLASEI POLITICE si BNR, fiecare e pandit din umbra de cate cineva, iar dosarele se ingroasa intruna, deci mai devreme ani sau mai tarziu tot veti aparea cu catuse cei care ati furat tara asta pana la faliment, capuse mizerabile ce sunteti!!!
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 10:06)
Dar tu chiar nu poti dormi din cauza celor cu credite si a domnului Piperea.te preocupa asa tare?scrii mult si prost ,presupun fara vreo baza.daca lucrezi la vreo banca iti inteleg lipsa de somn...
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 12:43)
Clar astia trebuie investigati de DNA.Este o frauda mult prea mare ca sa scape doar cu niste conversii si aplicarea unui discount de 15-20% care la o conversie in lei de facpt nu inseamna 15-20% ci 5-10% maxim.
1.8. de ce a murit cainele? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de antiOB în data de 18.03.2015, 13:39)
pentru domnul ob de serviciu, daca stii raspunsul la aceasta intrebare ai castigat dreptul sa TACI
de ce moare cainele?
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Sa te intreb ceva în data de 18.03.2015, 13:52)
De ce in toate contractele riscul este impartit intre parile care au semnat contractul, numai in contractele de vredit - Nu. Nu ti se pare ca ceva nu-i OK la caeste contracte?
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de luiza în data de 18.03.2015, 23:39)
Nu cred,sunt SIGURA!
2. Omul are gandire centralista
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 06:29)
Clar, omul nu intelege economia de piata.
Sa creeze ele initiativa si prosperitate cu gandire centralist-sindicalista, cu cursuri fixe, preturi fixe, ..., fara somaj,...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Raspunns 2. în data de 18.03.2015, 08:08)
"Omule" se pare ca nu intelegi ceea ce citesti. Se pare ca tu nu realizezi in ce societate traiesti. Un profesionist nu vine cu idei alese din alte sisteme sa fac un rau oamenilor sau sa distruga economia de piata (nici nu stiu daca stii ce inseamna). In Romania, voi, oamenii astia care stiti sa criticati, cu idei proaste si, de asemenea, cu o gandire josnica aveti tot timpul ceva de spus (prostii ca altceva nu stiti). Vedeti-va de treaba si ascultati de la cei care au experienta si mai mult juridica, care stiu sa citeasca o lege si cunosc sistemul din tara. De aceea ne merge asa bine, ca oameni ca voi ne conduc. Sper ca ideile domnului avocat Piperea sa fie puse in practica si ca de fiecare daca sa se dovedeasca acurateatea lor
2.2. Tuturor celor care sustineti bancile (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 08:09)
va doresc doar sa va aflati in papucii nostri. Cat despre independenta justitiei? Intra in puscarie la TV, renoveaza celule si raman cu banii in buzunar. Nimic nu se face cum trebuie in tara asta. Daca s-ar fi confiscat averile spagarilor ar fi avut destui bani pentru conversia oricarui credit. Independenta media? Alt vis urat: vedem numai blonde si vedete de care n-a auzit nimeni iar pe cei care muncesc sa isi plateasca darile la banci ii lasa de izbeliste. Oamenii se sinucid din cauza creditelor si lor le pasa ca un sobolan a intrat intr-o celula. Mai interesant sobolanul. In rest numai de bine, ca tot ne aflam in Romania lucrului bine facut.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 08:48)
Sunt de acord cu tine
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 08:50)
Ai perfecta dreptate!!
3. fără titlu
(mesaj trimis de @ 1 si 2 în data de 18.03.2015, 07:56)
la ce banci lucrati ciumplalacilor???
bNr sau vreo mizerie cu capital strain???
Las ca vine si vremea voastra...la parnaie cu toti nenorocitii care au furat tara asta si pe cetatenii ei!!!!
4. pentru slugile banchiste...
(mesaj trimis de Silvia în data de 18.03.2015, 09:57)
...care posteaza la 4 si la 6 dimineața: se apropie momentul când voi și șefii voștri veți răspunde cu tot ce aveți voi și ai voștri șefi. Libertate, avere, credibilitate!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 10:27)
credibilitate nu mai au bancile de mult!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 09:58)
Intotdeauna se trezeste cate un destept sa critice.cine si a facut credit si a facut din cauza ca are prea multi bani?mai desteptule care lucrezi la vreo banca sau nu poti de grija altuia ,invata sa fii solidar ca nu se stie niciodata cand ajungi intr o situatie de gen.si nu mai da cu presupusul ca de aia tara merge cum merge ca aici toti sunt specialisti.Daca esti in masura vorbeste,daca nu stai in banca ta .Oricare ar fi ea.
6. Genocid economic cu BNR la timona.
(mesaj trimis de Ion Predescu în data de 18.03.2015, 12:39)
In momentul in care bancile nu mai pot sa se indestuleze din executarile silite, in momentul in care se va reglementa situatia recuperatorilor de credite, toate acestea se vor regla. Bancile dau credite pentru ca pot sa te urmareasca pana recupereaza prejudiciul. Iti introduc dobanzi variabile care variaza dupa vointa lor, nu platesti mai deloc din principal, iti cresc usor indatorarea prin curs, prin comisioane noi, si te sugruma. Dupa 5 ani intr-un credit de nevoie personale la 10% dobanda banca isi ia creditul acordat, in urmatorii 5% banca ia si partea cealalata. Ce te faci daca in anul 4 clauzele abuzive din contract explodeaza cand apasa banca pe buton? Daca nu mergi in instanta, ajungi executat silit. Banca iti va executa tot ce prinde pana mori. Este o afacere profitabila, dar un genocid economic. Increderea in banci este la cote zero, se dau credite tot mai putine. Toti acesti oameni supraindatorati nu ii mai gasim in consum, ei doar supravietuiesc. Economic chiar daca nu am luat credit de la o banca, nu pot sa nu constat ca in afacerea pe care o conduc numarul clientilor mi-a scazut si tot mai multi motiveaza probleme cu banca. Pot afirma ca dupa aproape 10 ani de abuzuri asupra consumatorilor, aceste banci impreuna cu BNR sunt de fapt un cancer pentru Romania. Masoneria sa mai lase Romania!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2015, 16:51)
BNR-ul si politicieni lucreaza pentru oameni tarii?Nu cred!
8. fără titlu
(mesaj trimis de nicolae în data de 18.03.2015, 17:55)
domnul ISARESCU sa raspunda pt. neclijenta in serviciu , singurul in masura sa vegheze la respectarea normelor BNR
-POATE DEVENIM SI NOI EUROPENI cand vor fi dobanzile ca la ceilalti europeni
9. piperea sluga bancherilor !!
(mesaj trimis de anti-bancii în data de 20.03.2015, 21:15)
lasati-ma cu piperea al vostru este un hot la fel de mare ca si bancile !!!ma reprezinta intr-un proces de 5 ani !!!5ANI nu merita sa-l numim avocat !!sunt curios cate procese a castigat contra bancilor???
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.03.2015, 15:20)
Stimate domn, se pare ca tara noastra a ajuns ca vai de ea pentru ca orice sfertodoct neinstruit si needucat, asa ca dvs. poate sa spuna orice, oricand si oricum. Si culmea, are si dreptul sa voteze.Mare savant Darwin asta cu evolutia lui.