Gheţea: S-a ajuns la o înţelegere privind modul de constituire a provizioanelor în IFRS

BNR, Ministerul Finanţelor şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au ajuns la o înţelegere privind modul de constituire a provizioanelor din punct de vedere fiscal, necesar pentru trecerea la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), a declarat ieri preşedintele ARB, Radu Gheţea.

De la începutul anului viitor, toate băncile din România vor fi obligate să raporteze rezultatele financiare în sistemul internaţional de raportare financiară. În prezent, multe bănci raportează conform standardelor româneşti - RAS.

Gheţea nu a arătat cum vor fi afectate băncile după aplicarea noilor standarde. "Există în acest moment un punct de vedere clar al Ministerului de Finanţe şi al Băncii Naţionale, agreat şi de comunitatea bancară", a spus Gheţea la conferinţa de presă organizată cu ocazia a 20 de ani de activitate ARB.

Potrivit raportului de stabilitate financiară al BNR, banca centrală pregăteşte noi măsuri prudenţiale pentru a preveni unele riscuri determinate de trecerea la IFRS, cum ar fi constituirea unor provizioane sub nivelul adecvat şi eliberarea unor lichidităţi în valută care ar pune presiune pe cursul de schimb.

Banca centrală anticipează că, odată cu trecerea la IFRS, se va eliberara un nivel "semnificativ" de provizioane constituite. În cazul celor constituite în valută, această eliberare ar putea conduce la creşterea activului net în valută şi automat la obţinerea unei poziţii valutare lungi prin creşterea poziţiilor valutare individuale şi a poziţiei valutare totale, precum şi la creşterea cerinţei de capital aferentă riscului valutar.

"Pentru a se încadra în limitele reglementate, instituţiile de credit ar fi nevoite să recurgă la vânzarea de valută, situaţie ce ar genera potenţiale efecte negative asupra pieţei valutare prin presiunile exercitate asupra cursului de schimb independent de modificările în fundamentele economice", arată BNR.

Instituţia apreciază că trecerea la IFRS poate genera un impact asupra determinării cerinţelor de capital pentru riscul de credit potrivit abordării standard, în sensul creşterii atât a nivelului fondurilor proprii, cât şi a valorii nete a activelor ponderate la risc, în principal prin eliberarea de provizioane.

BNR mai apreciază că există ris-cul ca, odată cu implementarea IFRS în România, portofoliile de slabă calitate care au fost externalizate către ţările cu regim mai puţin restrictiv în ceea ce priveşte provizioanele să se întoarcă în bilanţurile băncilor autohtone.

Această situaţie ar deteriora calitatea portofoliilor aferente acestor bănci, fără a mai avea loc însă o acoperire cu provizioane la acelaşi nivel ca în situaţia utilizării standardelor româneşti de contabilitate. Propunerile BNR privind filtrele prudenţiale destinate menţinerii unor nivele corespunzătoare ale indicatorilor de prudenţă bancară ar diminua semnificativ din riscurile arbitrajării regimurilor de provizionare.