Câinii special instruiţi pentru depistarea ţigaretelor de contrabandă rămân în continuare cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei, în condiţiile în care cele cincisprezece scanere ale Vămii nu funcţionează din diverse motive, iar echipele mobile, reînfiinţate de curând, nu sunt suficiente, este de părere Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
Domnia sa a declarat, ieri, în cadrul unui eveniment care s-a desfăşurat în Vama Giurgiu: "Investiţia în formarea echipelor canine este cu mult depăşită de valoarea capturilor. Câinii nu pot fi corupţi, iar prezenţa lor în punctele vamale are impact şi contribuie la prevenţie. JTI a donat, începând din 2010, circa 40 de câini şi echipamente necesare echipelor canine. Primii 12 câini ar urma să se pensioneze anul acesta. Din păcate, proiectul înlocuirii lor e blocat, undeva la ANAF, iar căţeii selectaţi pentru program îmbătrânesc. În acest context, nu e clar nici ce se va întâmpla cu derularea acordurilor de formare, de către Vama română, a echipelor canine pentru Serbia şi Moldova. Sperăm ca programul să fie deblocat, astfel încât contrabanda cu ţigarete să-şi continue trendul descrescător înregistrat pentru două luni la rând, în ianuarie şi martie, dat fiind că nivelul de 15,2% este încă departe de media de 10% din Uniunea Europeană".
Alexandru Ioniţă, şeful Centrului de Instruire Echipe Mobile din Giurgiu, subliniază că, în spatele unui câine instruit, stau ore întregi de antrenament: "Instruirea se face prin joacă, jocul descoperirii aflându-se la baza tuturor activităţilor zilnice. Iar lucrătorul vamal trebuie să înveţe să se joace şi să facă acest lucru cu bucurie, pentru că un câine are nevoie de suport şi încurajare permanentă. Circa 80% din muncă trebuie depusă de om, iar restul de 20% reprezintă eforturile câinelui".
Direcţia Generală a Vămilor a organizat, ieri, în punctul vamal din Giurgiu, o zi deschisă cu presa şi publicul, prilejuită de Ziua Europei. Cei prezenţi au asistat la o prezentare a mijloacelor specifice activităţii vamale, precum şi la o demonstraţie practică a cânilor special instruiţi pentru a depista ţigarete ilegale.
Astăzi, reprezentanţii JTI urmează să aibă discuţii cu reprezentanţii conducerii ANAF. Printre alte aspecte care vor fi abordate, se va discuta şi despre continuarea programului de instruire a câinilor special instruiţi pentru depistarea ţigaretelor ilegale.
Comerţul ilicit cu ţigarete a intrat pe un trend descrescător, ajungând la 15,2% din piaţă în martie 2017, de la 16,2% în prima lună a anului în curs şi de la 18,1% în noiembrie 2016, conform sondajelor Novel Research.
Autorităţile autohtone urmăresc să ne aliniem şi noi la nivelul mediu de 10% la care se ridică traficul ilicit cu ţigarete în UE, estimând că, dacă vor fi adoptate anumite măsuri, atunci trendul de scădere va continua pe termen mediu şi lung.
Potrivit specialiştilor, ca să atingem media UE în ceea ce priveşte comerţul ilegal cu ţigarete, ar trebui să lansăm şi să implementăm Strategia Naţională pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit cu ţigarete 2017-2020.
Potrivit lui Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF şi coordonator al activităţii structurilor vamale, măsurile incluse în Strategie presupun resurse umane înalt calificate, dotarea cu echipamente de calitate, creşterea gradului de cooperare cu celelalte autorităţi de aplicare a legii, cu mediul de afaceri, precum şi cu instituţiile similare interne şi internaţionale.
Regiunea nord-est rămâne şi în martie 2017 cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu 42,9%, procentul fiind în creştere cu 5,3 puncte procentuale faţă de ianuarie 2017, potrivit lui Marian Marcu, Director Novel Research. Acesta a spus, recent, că regiunile vest şi sud-vest continuă să înregistreze un nivel ridicat al comerţului ilicit, cu toate că cifrele sunt în scădere, în martie faţă de ianuarie. Cea mai substanţială scădere a pieţei ilicite se înregistrează în partea de sud-est a ţării. Din punct de vedere al provenienţei, categoria "cheap whites" (mărci ieftine care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) continuă să deţină şi în martie cea mai mare pondere (56,3%), urmată de produsele provenite din Moldova şi Ucraina.