GRECIA: Autorităţile cer consorţiului condus de Snam să-şi îmbunătăţească oferta pentru DESFA

Agenţia de Privatizare din Grecia (HRDAF) a cerut luni consorţiului condus de grupul italian Snam, care a depus cea mai ridicată ofertă pentru o participaţie de 66% în operatorul reţelei de gazoducte din Grecia, DESFA, să-şi îmbunătăţească oferta, transmite Reuters, informează Agerpres.

Aceasta este a doua încercare de vânzare a DESFA, după ce în 2016 un acord încheiat anterior cu compania SOCAR din Azerbaidjan a eşuat, pe fondul unor neînţelegeri legate de tariful la gazele naturale. Valoarea tranzacţiei a fost estimată la 400 de milioane de euro.

Luna trecută, autorităţile de la Atena au primit două oferte angajante, una de la consorţiul alcătuit din companiile Snam (Italia), Enagas (Spania) şi Fluxys (Belgia) şi alta de consorţiul compus din spaniolii de la Regasificadora Del Noroeste (Reganosa), românii de la Transgaz şi BERD.

Ministrul Energiei, George Stathakis, a anunţat că oferta depusă de consorţiul condus de Snam a fost mai ridicată decât cea oferită de SOCAR la precedenta licitaţie, iar condiţiile au fost îmbunătăţite, în favoarea statului elen.

Stathakis a declarat că preşedintele Consiliului de Administraţie al DESFA va fi numit de stat, care va avea şi drept de veto, inclusiv în privinţa participării companiei la proiecte în Grecia şi în străinătate.

Noul cumpărător va trebui să implementeze un plan de investiţii de 330 de milioane de euro, a anunţat ministrul Energiei.

Conform acordului, cea mai mare rafinărie din Grecia, Hellenic Petroleum, îşi vinde participaţia de 35% deţinută la DESFA, restul până la 66% fiind vândut de statul elen.

DESFA, care deţine şi operează reţeaua de gazoducte din Grecia şi un terminal LNG, este considerată un activ valoros deoarece consumul de gaze este în creştere în statul elen, care vrea să-şi extindă prezenţa pe piaţa regională a energiei.

DESFA transportă gaze de la graniţele dintre Grecia şi Bulgaria şi de la graniţele dintre Grecia şi Turcia către consumatorii eleni, printr-o reţea de gazoducte de 1.459 km.

Autorităţile de la Atena vor să obţină din privatizări 3,5 miliarde de euro în 2018. De asemenea, statul elen vrea să se promoveze ca un hub european pentru tranzitul gazelor naturale din Asia şi Estul Mediteranei spre Europa.