S-au dus vremurile de "glorie" ale Eladei din ultimii ani, când orice negociere a noilor planuri de "salvare" ocupa prima pagină a ziarelor europene.
Acum "Grecia este gata să dea colţul", după cum a declarat Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, după ultima întâlnire a Eurogrupului.
Agenţiile de presă scriu că s-a ajuns la un acord privind adoptarea unor măsuri pe termen scurt pentru reducerea poverii datoriei publice, printre care se află reeşalonarea unor plăţi şi ajustarea unor dobânzi.
Fondul Monetar Internaţional, al treilea pilon al Troicii creditorilor, nu este, însă, de acord şi continuă să ceară aplicarea unei noi tăieri a datoriei, astfel încât aceasta să devină sustenabilă, dar şi continuarea programelor de austeritate.
Deşi autorităţile de la Atena au acceptat măsurile adoptate în cadrul întâlnirii Eurogrupului, odată ajunse acasă au "descoperit" şi adevărata lor semnificaţie. Măsurile pentru uşurarea poverii datoriei publice se vor aplica până în 2060 şi sunt condiţionate de realizarea unui surplus bugetar de circa 3,5% din PIB într-un interval de zece ani, care va începe odată cu finalizarea actualului program de bail-out, în 2018.
Se pare că nimeni nu ştie de ce ar fi realiste noile propuneri ale creditorilor europeni. Ceea ce va fi extrem de realist şi dureros vor fi noile taxe prevăzute în proiectul de buget pentru 2017.
Conform unui articol din cotidianul francez Le Monde, vor fi introduse noi taxe pentru automobilele personale, telefoanele fixe, televiziune, carburanţi, tutun, cafea şi bere.
Din păcate, tabloul nu este complet, pentru că nu s-au introdus şi taxe pentru dans, aşa cum se întâmplă la Bruxelles, unde autorităţile locale au "redescoperit" o taxă aprobată în anii '50 şi trimit oameni sub acoperire prin baruri şi restaurante ca să fie sigure că nu există evaziune.
Bineînţeles că "optimismul" afişat de autorităţile europene şi cele elene este complet deplasat. "Acordul Eurogrupului reprezintă o şansă pentru Grecia să dea colţul", a declarat şi Euclid Tsakalotos, ministru de finanţe în guvernul condus de Alexis Tsipras, numai că declaraţia sa este din primăvara acestui an, după cum scria cotidianul Kathimerini.
Nimeni nu a aşteptat miracole de atunci, însă nu prea există semnale că Grecia ar fi gata să dea colţul, la fel cum nimeni nu se aşteaptă, probabil, ca noile majorări de impozite şi noile taxe introduse să contribuie la declanşarea unui cerc virtuos al creşterii. Oricât ar părea de ciudat, noţiunea de "cerc virtuos al creşterii economice" chiar există în discursul autorităţilor de la Atena.
Optimismul lor se loveşte, ca de obicei, de atitudinea ministrului german de finanţe, Wolfgang Schäuble. În ziua referendumului din Italia, Schäuble a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei Bild am Sonntag, că "Atena trebuie să aplice, în sfârşit, reformele necesare, altfel nu mai are loc în zona euro".
Nivelul nesustenabil al datoriei publice a Greciei nu îl impresionează pe ministrul german de finanţe, în opinia căruia "serviciul datoriei nu reprezintă o povară prea mare din cauza dobânzilor scăzute". În faţa unei astfel de declaraţii, comentariile şi argumentele sunt inutile.
Oare chiar mai crede cineva că aceşti "oameni" pot scoate Europa din criză, indiferent de "unitatea" care va mai rămâne după aceea?
Dincolo de natura declaraţiilor lui Wolfgang Schäuble, cu adevărat remarcabilă este sincronizarea acestora cu un alt "cutremur" din zona euro.
Respingerea "reformei" constituţionale propuse de guvernul Renzi a pus stabilitatea sistemului bancar din Italia sub un mare semn de întrebare, dar, în acelaşi timp, a deschis o portiţă pentru evitarea aplicării directivei europene de bail-in.
Financial Times a lansat recent un nou apel pentru susţinerea sistemului bancar din Italia de către stat, în condiţiile în care surse apropiate operaţiunii de salvare a băncii Monte dei Paschi au declarat că şansele de reuşită ale planului de recapitalizare erau de 50% chiar şi în cazul unui vot "da" la referendumul constituţional.
"A venit momentul ca autorităţile să nu mai amâne rezolvarea problemei, deoarece în joc nu este doar sistemul bancar italian, ci perspectivele financiare ale UE", mai scrie FT.
Speculaţiile au apărut aproape imediat în presa internaţională. "Guvernul va deveni acţionar majoritar al băncii printr-o injecţie de 2 miliarde de euro", a scris Reuters. Suma ar fi utilizată pentru cumpărarea unor obligaţiuni subordonate deţinute de investitorii retail, care vor fi transformate apoi în acţiuni, conform unei surse citate de agenţia de presă.
Oare încearcă autorităţile de la Roma să-şi aplice chiar lor procedura europeană de bail-in pentru a demonstra germanilor că respectă regulile?
"În comparaţie cu disputa actuală dintre Germania şi Italia cu privire la salvarea sistemului bancar, Brexit-ul este un spectacol secundar, în timp ce Grecia este un spectacol secundar al spectacolului secundar", scria recent James Rickards, autorul cărţilor "Drumul către ruină" şi "Moartea banilor", într-un articol publicat pe site-ul The Daily Reckoning.
"Dacă Germania forţează Italia să aplice procedura de bail-in pentru Monte dei Paschi, atunci Italia va insista ca şi Germania să aplice aceeaşi procedură şi pentru Deutsche Bank când va veni vremea", mai arată Rickards, în opinia căruia "dacă Italia şi Germania nu pot coopera, atunci nu va exista Uniunea Europeană".
Reuters mai arată că "investiţia" de 2 miliarde de euro trebuie aprobată de Comisia Europeană, care trebuie să verifice dacă tranzacţia se desfăşoară la preţul pieţei sau constituie ajutor de stat.
La scurt timp a apărut o ştire şi în cotidianul italian La Stampa, unde se arată că autorităţile de la Roma au cerut asistenţă financiară de 15 miliarde de euro de la Mecanismul European de Stabilitate (ESM) pentru susţinerea sistemului bancar.
Acţiunile băncilor italiene au crescut semnificativ în urma ştirii, cea mai bună "performanţă" fiind a băncii Monte dei Paschi, de circa 10%. "Nu se pregăteşte nicio cerere pentru ESM", a negat informaţia un purtător de cuvânt al Trezoreriei italiene, conform unui articol din Financial Times.
Odată cu formalizarea demisiei guvernului condus de Matteo Renzi, care a anunţat pe contul său de Twitter că legea bugetului a fost aprobată, "eneida" Italiei în zona euro intră într-o nouă etapă şi nimeni nu ştie când ţara va da colţul.
În ceea ce priveşte "odiseea" Greciei, Bloomberg întreabă dacă nu cumva planul de reducere a poverii datoriei nu este prea mic şi aplicat prea târziu, amintind că FMI consideră ţintele fiscale nerealiste şi datoria mult prea mare.
Acum nu ne rămâne decât să aşteptăm, deşi probabil nu atâţia ani câţi au trecut de la faza acută a crizei datoriilor suverane din Europa, pentru a afla care înţeles al expresiei româneşti "a da colţul" se va aplica Greciei şi Italiei.
1. Minciuna are picioare scurte...
(mesaj trimis de Dr.WHO în data de 08.12.2016, 07:09)
Doua tari hyper corupte, economii false si mincinoase...Ganditi-va la cei un milion de romani care sunt milogi la gunoaiele grecesti, la teparii si tiganii italieni!!!
2. Emigranti...
(mesaj trimis de Dr.WHO în data de 08.12.2016, 07:22)
Intr-un an doi, Romania sa se pregateasca de valuri de emirganti mediteranieni...Grecia, Cipru, Italia, chiar Spania sau Franta, care sunt in aceeasi mizerie si promiscuitatea economica...
2.1. explicati va rog imigranti, emigranti (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 08.12.2016, 08:10)
dpdv al tarii ar fi imigranti, daca e punctul acestora atunci se pot numi emigranti?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 08.12.2016, 08:10)
[Mesaj eliminat, conform regulamentului.]
3. Lokomotiv
(mesaj trimis de Dyogene în data de 08.12.2016, 12:30)
E timpul ca Germania sa preia fraiele Heartland-ului european, cat mai repede si cat mai eficient, pana se trezeste Rusia.