Greenpeace a lansat analiza "5 mituri despre gaz care duc România în derivă energetică"

"Suntem în plin război al gazelor!", "Decizia de extracţie a gazelor din Marea Neagră, aşteptată în acest an", "Trăim în civilizaţia hidrocarburilor" - sunt doar câteva dintre titlurile vehiculate în presa românească, care pare să nu vrea să iasă prea curând din paradigma perdantă a exploatării combustibililor fosili, puternic promovată de industria care ne-a împins în criza climatică, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, ca şi când gazele ne-ar aduce mai aproape de civilizaţie, ideea de a branşa toată ţara la conducte galbene este extrem de uzitată nu numai de presă, ci şi de Guvern, ce susţine cu îndârjire proiecte care nu vor face decât să amplifice cererea de gaze.

Având în vedere ţintele Acordului de la Paris şi obiectivele ambiţioase de decarbonare pe termen lung stabilite de Pactul Ecologic European (European Green Deal), care prevăd atingerea neutralităţii climatice la nivelul Uniunii Europene până în 2050, gazele fosile trebuie să fie eliminate treptat în următorii ani. O mare parte dintre planurile de investiţii din Fondul de Modernizare PNRR se bazează însă pe înlocuirea cărbunelui cu gazele, şi nu pe investiţii strategice masive în energie regenerabilă.

Greenpeace a lansat, alături de Expert Forum, analiza "5 mituri despre gaz care duc România în derivă energetică", elaborată de Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie. Materialul abordează inoportunitatea planurilor României legate de investiţiile în gaz, critică principalele argumente invocate de factorii de decizie care susţin extinderea folosirii gazelor fosile şi identifică alternative viabile, subliniază sursa citată.

Gazul este promovat, în discuţiile autorităţilor centrale şi locale, drept combustibil de tranziţie şi soluţia la provocările crizei energetice şi climatice. Totuşi, nu putem vorbi despre independenţa sau securitatea energetică a României atâta timp cât ne bazăm pe acest combustibil fosil, scump, finit şi vulnerabil. Rolul gazelor va trebui să devină marginal în următorii ani. România nu îşi permite două tranziţii energetice: e nevoie de un plan clar şi etapizat pentru eliminarea lui din mixul energetic până în 2035, alături de investiţii care să prioritizeze energia curată şi ieftină, se mai arată în comunicat.