8 asociaţii de mediu scriu că guvernul a rămas blocat în trecut, susţine investiţiile în combustibili fosili, nu abordează criza climatică şi nici declinul biodiversităţii. Ele cer revizuirea integrală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe domeniile Schimbări climatice, Mediu şi Energie prin derularea unei proceduri de consultare a publicului adecvată, incluzivă şi transparentă, scrie un comunicat de presă al GreenPeace.
Elaborarea Planului s-a realizat prin încălcarea deplină a principiilor privind transparenţa şi participarea publicului la luarea deciziilor, în spatele uşilor închise, fără consultarea societăţii civile şi a altor părţi interesate.
Sesiunea actuală de consultare publică oferă un cadru neadecvat şi limitat de colectare a propunerilor de modificare, nu are un calendar de desfăşurare clar şi împiedică participarea efectivă a publicului.
Potrivit comunicatului, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR) arată inconsecvenţa politicienilor români faţă de angajamentele asumate prin Acordul Climatic de la Paris şi faţă de obiectivele Pactului Ecologic European.
Un capitol prevede superficial condiţiile de mediu, ba chiar prevede bani pentru investiţii în industria combustibililor fosili, în răspăr cu obiectivul neutralităţii climatice.
Planul ratează şansa de a investi strategic în mediu, în condiţiile în care România este ţara cu cea mai mare biodiversitate din Uniunea Europeană, iar un mediu sănătos atenuează impacturile schimbărilor climatice.
Din aceste motive, asociaţiile Bankwatch, WWF, Declic, Asociaţia Kogayon, Fundaţia Conservation Carpathia, 2Celsius, Eco Civica
şi Greenpeace România cer revizuirea completă a acestor domenii în baza unor consultări extinse cu societatea civilă şi specialişti.
În perioada următoare, asociaţiile vor face o analiză şi propuneri detaliate, în baza măsurilor prezentate de noi încă din luna mai pe platforma www.mainesedecideazi.ro, pe care le vom trimite Ministerului Fondurilor Europene şi Guvernului.
Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România a spus: "Cu acest Plan suntem în povestea câştigătorului la loto care a reuşit să cheltuie toţi banii şi să rămână sărac şi pe drumuri. Componenta de rezilienţă a planului se referă la capacitatea României de a face faţă crizelor prezente şi viitoare. La cum arată acum propunerea Guvernului, nu numai că nu rezolvăm problema crizei climatice şi a declinului biodiversităţii, dar o şi acutizăm prin investiţii în tehnologii şi infrastructură cu impact negativ. Adică Europa ne dă bani de chirie, iar noi îi cheltuim pe orice altceva."
Dan Trifu, Eco Civica, declară: "Este evident că sectoarele de activitate mai influente şi-au impus voinţa în alocarea fondurilor, începând de la vânătoare la energie poluantă, de la deschiderea unor noi drumuri pentru tăierea pădurilor şi distrugerea biodiversităţii, până la deşertificarea ţării.
Este, in realitate, o strategie retrogradă, nu una de punere pe direcţia corectă a României."
Laura Nazare, Bankwatch România a spus: "Investiţiile propuse dovedesc încă o dată capacitatea limitată a Guvernului de abordare a provocărilor legate de tranziţia verde şi digitală. Eficienţa energetică, sursele regenerabile de energie şi cercetarea şi inovarea sunt domenii ce vor avea o contribuţie majoră la recuperarea economică a României şi trebuie să fie centrale".