Grevă generală de 48 de ore în Grecia

Sute de mii de greci au lansat, ieri, o grevă generală de 48 de ore, protestând astfel faţă de noua rundă de reduceri salariale şi de pensii care va fi supusă astăzi votului Parlamentului de la Atena.

Votul va fi cel mai important test pentru guvernul condus de prim-ministrul Antonis Samaras, care are nevoie de această aprobare a Legislativului ca să poată obţine deblocarea tranşei de ajutor de la creditorii străini.

Greva, declanşată de cele două sindicate majore din Grecia - care reprezintă 50% din forţa de muncă a ţării, a blocat transportul public, a închis şcolile, băncile, spitalele de stat şi birourile guvernamentale locale. Aproximativ 16.000 de protes­tatari s-au adunat, în prima parte a zilei de ieri, în faţa Parlamentului de la Atena. Manifestanţii fluturau steaguri, băteau tobe şi scandau: "Oameni, nu vă plecaţi capetele!" sau "Această grevă este doar începutul!".

Trenurile, autobuzele şi metroul nu au circulat ieri. Multe zboruri au fost anulate, navele au rămas în porturi, iar şoferii de taxi au oprit cursele.

Poliţia şi-a întărit forţele dat fiind că la toate manifestaţiile au avut loc confruntări cu protestatarii.

Aceasta este a treia grevă majoră din ultimele două luni, declanşată ca protest împotriva pachetului de reduceri de cheltuieli publice în sumă de 13,5 miliarde euro.

"Măsurile sunt greşite, politicienii şi bogaţii nu-şi plătesc impozitele, singurii care plătesc sunt cei care au venituri de 300 - 500 de euro pe lună", a declarat, citat de presa străină, Dimitris Karavelas, fost patron care s-a văzut obligat să-şi închidă mica societate de construcţii pe care o deţinea.

Deşi au avut loc mai multe greve în Grecia, de la momentul izbucnirii crizei - în 2009, Parlamentul elen a aprobat tăierile de cheltuieli bugetare cerute de creditorii internaţionali în schimbul pachetului de salvare.

Guvernul a implorat poporul grec să îndure reducerile de cheltuieli bugetare pentru evitarea falimentului naţional, promiţând că aceasta va fi ultima rundă de măsuri dureroase. Dar, grecii, care au mai auzit multe astfel de promisiuni, au răspuns cu un amestec de resemnare şi furie.

Cel mai recent pachet de austeritate presupune, printre altele, reducerea cu 25% a pensiilor şi eliminarea bonusurilor de sărbători, şi este necesar obţinerii unei tranşe de împrumut de 31 de miliarde euro de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Creditorii Greciei au avertizat Atena că nu îşi poate permite un nou eşec în realizarea reformelor.

"Prietenii noştri eleni nu au de ales. Trebuie să o facă de această dată", a declarat Jean-Claude Juncker, liderul miniştrilor de finanţe din zona euro. Acesta şi-a exprimat optimismul cu privire la aprobarea pachetului de austeritate de către parlamentarii greci.