GUVERNANŢII VIN, ASCULTĂ ŞI PLEACĂ, SECETA RĂMÂNE  Laurenţiu Baciu: "Ne-am întâlnit cu autorităţile, a rămas ca-n tren"

• Din cele 4 milioane tone de grâu produse în acest an au fost exportate deja 1,5 milioane tone

Reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Româ­nia (LAPAR) s-au întâlnit, miercuri, cu oficialii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru a discuta pe marginea situaţiei create de secetă. Se pare, însă, că specialiştii domeniului nu i-au convins pe cei din minister de faptul că lucrurile nu stau deloc bine în teritoriu, după cum ne-a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Domnia sa ne-a precizat: "Ne-am întâlnit ieri (n.r. - miercuri). A rămas ca-n tren. Ei vin, ascultă şi pleacă. Nu sunt alarmaţi, ne spun că ei au alte date. Ministrul nu a recunoscut că este vorba despre o calamitate. Diferenţa este, însă, că eu sunt specialist şi vin de pe câmp. Când am cerut instituirea stării de urgenţă, ne-a trimis la dicţionar. Eu am copiat din dicţionar şi i-am pus definiţia în plic să se documenteze că starea de urgenţă se declară şi din cauza calamităţilor naturale. Cred că şi-au dat şi ei seama, dar ca să dea bine duminică (n. r. - la referendum) n-au declarat".

Domnul Baciu ne-a precizat că, prin declararea stării de urgenţă, statul ar trebui să sisteze exporturile, să gestioneze corect stocurile de cereale, prin însilozarea lor în condiţii de siguranţă, să pună în funcţiune toate instalaţiile de irigaţii.

În prezent, ţara noastră exportă cantităţi mari de grâu, ne-a mai spus preşedintele LAPAR, adăugând: "Grâul din acest an este la jumătatea cantităţii obţinute anul trecut. Din cele 4 milioane de tone de grâu pe care le-am făcut în acest an, deja s-a vândut la export un milion şi jumătate de tone".

Laurenţiu Baciu susţine că, dacă nu plouă într-o săptămână, culturile de porumb vor fi compromise în proporţie de 80%.

Domnia sa susţine că rezervele noastre de cereale sunt suficiente pentru maxim două săptămâni, după care ar trebui să se recurgă la importuri.

La rândul său, Robert Arsene, directorul general al grupului "Agricover", care activează pe piaţa comerţului cu cereale, consideră, însă, că avem suficiente cereale în stoc pentru a acoperi consumul, fără să importăm.

Domnia sa ne-a declarat: "Suntem într-o buclă climatică cu efecte negative - seceta -, care va afecta, în mod cert, semnificativ recoltele de toamnă - florea soarelui şi porumbul. Întreg domeniul priveşte cu o doză mai mare de conservatorism perspectivele anilor 2012 şi 2013".

• Robert Arsene: Scumpirea produselor agricole are şi o componentă speculativă

Potrivit lui Robert Arsene, întotdeauna există un echilibru între cerere şi ofertă.

"Şi celelalte ţări producătoare de cereale din Bazinul Mării Negre - Rusia şi Ucraina - au aceleaşi probleme. UE are probleme similare, dar, per total, în Bazinul Mării Negre şi Europa, din punct de vedere al consumului estimat versus recolta estimată, plus stocul care trece dint-un an agricol în altul, cererea de produse agricole este acoperită", ne-a declarat domnia sa.

În ceea ce priveşte scumpirea generală a produselor agricole, aceas­ta are şi o componentă speculativă, opinează domnul Arsene, precizând: "Cei care tranzacţionează astfel de produse pe burse încorporează în preţul lor orice ştire pozitivă sau negativă. Preţul grâului pentru morărit a crescut pe burse, în decurs de patru săptămâni, cu 40%, ceea ce este o dinamică oarecum anormală, mai ales că baza de la care s-a pornit era oricum ridicată. Dacă acum 4-5 ani preţul oscila de la 100 la 120 de euro tona, am pornit acum, la noua recoltă, cu un preţ pe bursă de circa 180-190 de euro pe tonă. Astăzi discutăm de 250-260 de euro pe tonă, în condiţiile în care există stocuri de grâu, dar există o oarecare reticenţă a fermierilor să vândă. Aceste lucruri conduc la o uşoară exagerare a efectelor secetei şi au un efect în lanţ".

• Asociaţiile agricole din ţară cer declararea stării de urgenţă

Asociaţii din mai multe judeţe au cerut declararea stării de urgenţă, reclamând că seceta a compromis culturile agricole în mare parte.

Potrivit lui Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, citat de Mediafax, cele mai afectate de secetă sunt culturile de porumb şi floarea-soarelui, fiind compromise iremediabil în proporţii covârşitoare. Domnia sa susţine că pagubele înregistrate de marii fermieri se ridică la zeci de miliarde lei, adăugând că nici micii agricultori nu-şi vor putea recupera măcar banii investiţi. În Vrancea, suprafeţele irigate au scăzut de la un an la altul, din 2009 până anul trecut reducându-se la jumătate, adică la 1.400 de hectare.

Şi Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila (APAB) a solicitat decretarea stării de urgenţă, după ce seceta a compromis recoltele.

"Situaţia e catastrofală şi solicităm stare de urgenţă în agricultură, nu ştiu în alte judeţe cum e, dar la Brăila, cu toate că se irigă circa 50.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei şi în restul judeţului vreo 20.000 de hectare, temperaturile de 60 de grade la soare şi 40 de grade la umbră n-au lăsat nici albinele să polenizeze, nu fructifică, iar masa vegetativă care va rămâne nu avem zootehnie ca s-o folosim", a declarat Steluţa Duţu, reprezentantul APAB.

Culturile agricole din judeţul Cluj sunt afectate în proporţie de 50-100%, cea mai gravă situaţie fiind înregistrată la sfecla de zahăr, unde recolta de pe cele o mie de hectare este compromisă în totalitate. Autorităţile clujene preconizează pierderi de peste 30% la hectar, în cazul porumbului, şi de mai mult de 80%, la floarea-soarelui. De asemenea, din cauza secetei şi a terenului uscat, nu pot fi efectuate nici lucrările mecanice pentru arături.

Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj, Iuliu Duma, a declarat că seceta afectează şi zootehnia din judeţ, existând riscul ca fermierii să treacă la sacrificarea unor animale, în condiţiile în care acestea nu mai au unde păşuna.

Aproximativ 8.000 de hectare de teren cultivate cu porumb şi floarea-soarelui în judeţul Prahova au fost afectate de secetă, iar numărul acestora ar putea creşte dacă nu va ploua, în condiţiile în care proprietarii a doar 12,5 hectare de teren au încheiat contracte pentru irigaţii cu ANIF, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Agricole Prahova Marian Marcu.

"Noi am dori să irigăm, dar nu suntem solicitaţi. Dacă omul nu vine să ceară apă, nu avem cum să-i dăm", a afrimat Nicoleta Ioniţă, reprezentantul ANIF Prahova.

În judeţul Buzău, agricultorii spun că seceta a distrus culturile de porumb şi floarea-soarelui, apreciind că un an atât de prost pentru agricultură ca 2012 nu s-a mai întâlnit din anul 1980.

• MADR nu consideră necesară declararea stării de urgenţă

Daniel Botănoiu, seretar de stat în MADR, spune că statul a luat câteva măsuri împotriva secetei, dar că nu este cazul decretării unei stări de urgenţă.

Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că Executivul va reduce tariful la apa folosită pentru irigaţii cu 50 lei pe mia de metri cubi, că va aloca suplimentar 25 de milioane de euro pentru proiecte de irigaţii, că îi va despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă şi că va reduce TVA la 9%, în cazul produselor agroalimentare.

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a afirmat că seceta a afectat culturile agricole din regiunea de sud, sud-est şi estul ţării şi că, după recoltare, ministerul de resort va stabili cuantumul sumelor cu care vor fi despăgubiţi agricultorii, urmând să intre în vigoare o hotărâ­re de guvern pentru acordarea aces­tor despăgubiri.