GUVERNATORUL BNR: "2018 a fost un an plin de lecţii pentru viitor"

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este un pilon important pentru dezvoltarea economică strategică a ţării noastre, conform guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a declarat, ieri, că BEI a asigurat, de la începutul colaborării cu România, investiţii de peste 13 miliarde de euro în aproape 130 de proiecte.

Domnia sa a declarat la o conferinţă prilejuită de aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea BEI: "2018 a fost un an plin de lecţii pentru viitor, evidenţiind impactul deciziilor de politici asupra dezvoltării economice. Creşterea este puternic legată de ciclurile economice, însă sustenabilitatea ei depinde de investiţii strategice pe termen lung mult mai mult decât de o impulsionare pe termen scurt a consumului. Cooperarea de lungă durată între România şi BEI, care a început în 1990, s-a întărit în 2007, când România a devenit stat membru al Uniunii Europene şi, implicit, al BEI. Acest parteneriat a impulsionat investiţiile în România în zone de importanţă deosebită, precum infrastructura, întreprinderile mici şi mijlocii, mediul şi inovarea. Există, însă, un potenţial semnificativ de dezvoltare şi îmbunătăţire a acestuia. România este un beneficiar net de fonduri de la Uniunea Europeană, cele mai recente date indicând o balanţă pozitivă de peste 32 de miliarde de euro fonduri nete. În primele şapte luni din 2018, România a beneficiat de fonduri europene de 2,7 miliarde de euro. Însă experienţele trecute arată că există un ciclu de învăţare pentru gestionarea fondurilor UE şi că absorbţia creşte spre finalul cadrului financiar multianual. Ne aşteptăm ca investiţiile pentru finanţare să crească în 2019 şi 2020. BEI şi Fondul European de Investiţii au o contribuţie importantă pentru reducerea deficitului de investiţii pentru finanţare, în contextul unei încetiniri a evoluţiei economice, prin oferirea de surse pentru investiţii de finanţare, expertiză şi sprijin pentru antreprenori".

Guvernatorul BNR a subliniat că principalele provocări ale ţării noastre sunt legate de transferul de la consum la investiţii (ca motor de creştere economică), de nevoia de infrastructură de calitate şi de încredere, de rezolvarea deficitului de forţă de muncă - în special calificată, de necorelarea între cerinţele pieţei muncii şi ceea ce produce sistemul de educaţie, de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi de un cadru de bună guvernanţă şi asumare a responsabilităţii în investiţiile instituţionale.

• BEI: "Activitatea de investiţii din România, una dintre cele mai scăzute din UE"

Activitatea de investiţii din România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, în condiţiile în care numai 68% dintre firme au investit în ultimul exerciţiu financiar, comparativ cu 87% la nivelul UE, potrivit Sondajului anual privind investiţiile BEI, publicat ieri.

Debora Revoltella, economist-şef al BEI, a afirmat că, potrivit sondajului, deficitul de investiţii perceput - care exprimă ponderea firmelor ce nu au investit suficient în ultimii ani - se situează peste nivelul UE (20%, faţă de 16%). "Acest fapt confirmă rata scăzută a investiţiilor la nivel macroeconomic şi o calitate semnificativ mai slabă a activelor", conform analizei, care adaugă că ponderea medie a maşinilor, utilajelor şi echipamentelor bazate pe tehnologie de vârf este, la noi, una dintre cele mai scăzute din UE.

"Sondajul, care se desfăşoară la nivelul Europei, oferă BEI un instrument politic puternic pentru înţelegerea planurilor de investiţii şi a nevoilor societăţilor de stat şi private, precum şi pentru definirea modului în care BEI poate aduce în mod real valoare economiei şi oamenilor", a declarat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, adăugând: "Împreună cu numeroşii reprezentanţi locali, BEI este pregătită să răspundă nevoilor existente prin finanţarea investiţiilor derulate de corporaţii şi entităţi de stat din România".

Potrivit domniei sale, în ţara noastră problema nu priveşte finanţarea, ci pregătirea proiectelor, iar BEI "încearcă, prin serviciile sale, să susţină elaborarea de proiecte de calitate prin care să fie atrase fonduri europene".

Conform BEI, tendinţa de a acorda prioritate consumului în ceea ce priveşte cheltuielile publice şi gradul de îndatorare relativ ridicat al corporaţiilor în plan privat au constituit principalii factori care au împiedicat redresarea investiţiilor până anul trecut.

BEI notează că investiţiile firmelor rămân axate pe înlocuire şi orientate către active corporale. Investiţiile în active necorporale se situează mult sub nivelul UE, respectiv 25%, faţă de 36%.

O analiză mai atentă a activităţii de inovare a firmelor din România arată că majoritatea companiilor inovatoare se bazează mai degrabă pe adoptarea de soluţii decât pe dezvoltarea acestora, conform BEI.

"În ansamblu, această situaţie evidenţiază nevoia de a se întreprinde mai mult în acest domeniu şi de a sprijini o tranziţie către o creştere axată în mai mare măsură pe inovare în România", consideră Debora Revoltella.

Conform sondajului, circa 12% dintre firme se confruntă cu constrângeri privind finanţarea, iar dependenţa de sursele de finanţare internă rămâne ridicată.

Conform BEI, incertitudinea privind viitorul, precum şi reglementările referitoare la întreprinderile şi piaţa muncii constituie principalele bariere pentru întreprinderile din România. În plus, lipsa infrastructurii de transport adecvate reprezintă un obstacol mai mare pentru firmele româneşti comparativ cu întreprinderile similare din UE. Analiza BEI se bazează pe interviuri cu 475 de firme din România, realizate în perioada aprilie-august 2018.