Executivul a reglementat, printr-o hotărâre aprobată în şedinţa de astăzi, organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, informează un comunicat oficial.
Actul normativ, propus de Ministerul Afacerilor Interne, completează cadrul legislativ în domeniul reducerii riscului de dezastre în sensul îmbunătăţirii problematicii managementului situaţiilor de urgenţă şi trecerea la o atitudine proactivă, de prevenire a manifestării riscurilor ori de limitare a pagubelor potenţiale, precizează Guvernul.
Prin hotărâre, se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, ca organism în care societatea civilă are un rol proactiv în creşterea rezilienţei la dezastre, prin implicarea specialiştilor în gestionarea eficientă a dezastrelor şi în găsirea de soluţii.
Instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor cuprinse în hotărâre sunt ministerele şi instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în managementul tipurilor de risc.
Executivul precizează: "Prin adoptarea acestei hotărâri se asigură îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, la Conferinţa Mondială pentru Reducerea Dezastrelor din Japonia, ca Parte semnatară a Declaraţiei de la Hyogo şi alinierea la bunele practici ale celor 83 de state care au constituite platforme naţionale. Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale Platformei naţionale sunt corelate cu cele ale Cadrului de Acţiune de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre 2015- 2030, care vizează, printre altele, continuarea şi îmbunătăţirea Cadrului de Acţiune Hyogo".
Activitatea platformei vizează mai multe direcţii de acţiune: cunoaşterea şi conştientizarea tipurilor de risc şi a efectelor acestora; creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor de către autorităţile administraţiei publice prin susţinerea colaborării interinstituţionale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi; încurajarea investiţiilor în măsuri structurale şi nestructurale de reducere a riscului de dezastre şi de creştere a rezilienţei; consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile.
Platforma se compune din Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, la care se adaugă grupuri de suport tehnico-ştiinţific, împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-media.
Totodată, platforma elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de dezastre şi le transmite Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite - Strategia internaţională de reducere a dezastrelor - UN/ISDR sau Comisiei Europene.
De asemenea, se constituie Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor la nivel Naţional (GLERN), ca secţiune distinctă a platformei. Funcţia de secretariat al platformei se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Fondurile necesare pentru activităţile de secretariat în cadrul platformei se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MAI şi al IGSU. Finanţarea cheltuielilor curente şi a cheltuielilor de capital ale platformei se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare, precum şi din alte surse constituite potrivit legii.
Hotărârea mai prevede că în 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, secretariatul platformei va solicita desemnarea reprezentanţilor structurilor asociative/organizaţiilor neguvernamentale. De asemenea, în 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri se aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a grupurilor de lucru, precizează Executivul.