Guvernul amână decizia privind salariile demnitarilor

Actualizare 13:43 "Cartel ALFA": "Majorarea salariilor demnitarilor este o atitudine de dispreţ total faţă de românii care trăiesc la limita sărăciei"

• Sindicatul: "Am depus plângere penală împotriva persoanelor care au semnat promovarea acestei decizii"

C.N.S. "Cartel ALFA", analizând propunerea legislativă privind majorarea salariilor celor 48 de funcţii de demnitari, constată că "aceasta constituie o atitudine de dispreţ total la adresa românilor care trăiesc la limita sărăciei, a tuturor lucrătorilor contractuali sau funcţionari publici din sectorul bugetar, pentru această majorare neexistând, în realitate, nici un motiv întemeiat, nici de necesitate, nici de oportunitate şi care încalcă şi prevederile legale".

Potrivit unui comunicat remis redacţiei, Sindicatul arată că "justificările publice făcute de diverşi demnitari nu se constituie ca argumente valabile pentru decizia luată". "Astfel, se invocă reducerea sau combaterea fenomenului corupţiei, ca şi cum o indemnizaţie de circa 4.000 euro faţă de 2.000 euro în prezent, este suficientă pentru stoparea tentaţiilor demnitarilor care decid asupra unor sume de zeci sau sute de milioane de euro. Reamintim faptul că funcţiile de demnitar nu sunt funcţii exercitate ca urmare a obligării persoanelor în cauză la o muncă forţată, ci funcţii la care demnitarii au candidat, cunoscând limitările legale, ori pe care, în cazul în care nu au cunoscut aceste limitări legale, le pot abandona oricând, dacă li se par împovărătoare putându-se întoarce oricând la confortul anterior. Trebuie să menţionăm că nu există un salariu adecvat nici pentru funcţionari publici, medici sau profesori, deşi responsabilitatea profesională a acestora este cel puţin la fel de mare ca a demnitarilor, în vreme ce condiţiile acestora de muncă în sistemul public sunt cel mai adesea degradante, dacă nu de-a dreptul periculoase. Să nu uităm că spre deosebire de alte persoane care lucrează în sectorul bugetar, funcţiile de demnitari sunt funcţii temporare, cel mult a unui mandat şi că tentaţia de corupţie este mult mai mare, indiferent de nivelul de salarizare. Să nu uităm că directorii de companii de stat sau subordonaţii demnitarilor au venituri mai mari datorită deciziilor acestor demnitari, care au decis atât salarizarea directorilor de companii, cât şi nominalizarea subordonaţilor (de multe ori fără nici o competenţă) în diferite consilii de administraţie cu renumerarea acestora la 20-25% din valoarea salariului directorului general.

Se mai argumentează de autorii propunerii legislative că prin această reglementare s-a urmărit «transpunerea prevederilor actelor legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene privind aplicarea unui tratament juridic similar», «prin metodologie şi nu ca nivel valoric». Şi acest argument este străin de realitate, neexistând vreun act legislativ al U.E. de genul celui menţionat. O astfel de afirmaţie, pe considerentul că «mulţi ascultă, puţini pricep», şi recurgerea la un astfel de şiretlic descalifică pe toţi cei care o susţin. Este adevărat că preşedintele Franţei are o indemnizaţie de 14.000 euro, dar salariul minim garantat este de 1.430 euro. Deci trebuie ca retribuirea în tot sectorul bugetar să fie la nivelul de dezvoltare naţională şi nu făcută după nevoi, care reprezintă aprecieri subiective. Ar fi fost preferabil ca, înainte de a se preocupa de propria chiverniseală, onoraţii demnitari să se fi preocupat să găsească metodologia necesară pentru punerea în aplicare a Cartei Sociale Europene Revizuite - ratificată deja de suficient de timp - cel puţin cu privire la nivelul salariului minim pe economie (raport salariu minim per salariu mediu naţional să fie cel puţin 60%), în legătură cu care România este admonestată pentru neconformitate la fiecare ciclu de rapoarte în această materie. Sau să se fi preocupat ca din 2010 până în prezent guvernele să aplice prevederile exprese ale legii de salarizare unitară în sectorul bugetar şi a modificării bazei de raportare, care a rămas la 600 de lei din 2010 până în prezent.

Se mai invocă şi nevoia de profesionalizare a demnitarilor, iar indemnizaţia este prezentată ca un fel de momeală pentru eventualii adevăraţi «specialişti» ce ar urma să fie atraşi de mirajul acestei indemnizaţii. Fragilitatea acestui aşa-zis argument este atât de evidentă, încât aproape că nu mai este nevoie de comentarii.

Facem apel la onestitatea dumneavoastră, aleşi ai cetăţenilor, să blocaţi prin votul dumneavoastră adoptarea acestui act normativ neîntemeiat şi inoportun, deoarece nu credem că a fost cineva mandatat din partea alegătorilor pentru această decizie.

Vă menţionăm că am depus plângere penală împotriva persoanelor care au semnat promovarea acestei decizii care este contrară legii în vigoare (legea 284/2010) şi care prevede expres atât baza de raportare cât şi mărimea maximă a coeficienţilor care se pot acorda.

Faţă de cele prezentate mai sus rămânem în aşteptarea răspunsului pozitiv la solicitarea noastră, concretizat prin rezultatul votului asupra acestei Ordonanţe", arată Sindicatul.

(A.C.)

-----------------

Guvernul nu va reveni, în şedinţa de mâine, asupra ordonanţei prin care s-au mărit salariile demnitarilor, ministrul Muncii, Rovana Plumb, afirmând că această decizie va fi amânată cu o săptămână, în timp ce liderul PSD Liviu Dragnea a precizat că decizia se va lua cel mai târziu la rectificarea bugetului.

"Se amână cu o saptămână această decizie pentru că trebuie corectate anumite lucruri şi se va aplica o dată cu legea salarizării întregului sector bugetar. Nu va exista o altă interpretare", a anunţat, ieri, Rovana Plumb, după şedinţa coaliţiei de guvernare, întrebată ce se întâmplă cu ordonanţa în condiţiile în care Ponta declarase că o va bloca.

Ministrul Muncii a adăugat că majoritea salariilor demnitarilor va intra în discuţie atunci când se vor mări salariile tuturor bugetarilor.

La rândul său, liderul PSD Liviu Dragnea a precizat că se va reveni asupra ordonanţei cu salariile cel mai târziu când Guvernul va adopta rectificarea bugetară.

Guvernul a decis săptămâna trecută, în ultima şedinţă condusă de premierul interimar Gabriel Oprea, că indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii să fie majorate începând cu luna august, iar cele mai mari salarii să le aibă preşedintele ţării, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, potrivit Mediafax.

La revenirea din Turcia, premierul Victor Ponta a declarat că nu este de acord cu această ordonanţă, susţinând că o va bloca. Declaraţiile au venit pe fondul unei întregi polemici legate de asumarea răspunderii pentru această iniţiativă. Gabriel Oprea a spus că proiectul privind majorarea salariilor demnitarilor a fost făcut de mai mult timp, iar "ideea a aparţinut Guvernului şi lui Victor Ponta", el spunând că Ponta şi Iohannis "s-au pus de acord în principiu", dar premierul avea rezerve că preşedintele va susţine ordonanţa.