Guvernul are o nouă strategie pentru temperarea preţurilor din energie. Va funcţiona?

Noua OUG care modifică vechiul act normativ de plafonare a preţurilor din energie la consumator vine cu o viziune nouă încercând să descurajeze speculaţiile, dar şi exporturile şi să impună o limită de preţ pe piaţa liberă.

După ce au constatat că, plafonând preţul pentru populaţie şi micile firme, dar decontând fără restricţii la furnizori, piaţa internă a dus preţul energiei electrice la peste 800 euro/Mwh, un record şi pentru piaţa europeană de energie, autorităţile încearcă să schimbe strategia şi să influenţeze mecanismul formării preţului de echillibru între cerere şi oferta.

În primul rând, vorbim de limitarea profitului traderilor la 2%, tot ce depăşeşte acest procent urmând să fie direcţionat spre Fondul de tranziţie energetică sub forma unei taxe de solidaritate. Valoarea contribuţiei se va calcula pentru fiecare lună, scăzând preţul mediu ponderat de achiziţie din luna respectivă din preţul mediu ponderat de vânzare şi înmulţind ceea ce rezultă cu 1,02 şi apoi cu cantitatea de energie livrată în respectiva lună, iar tot ce depăşeşte această valoare merge spre Fondul de tranziţie energetică.

Va urma imediat scăderea preţurilor pe OPCOM?

Teoretic, fixarea unei limite de profit la traderi nu ar avea de ce să scadă preţurile de tranzacţionare, ci, dimpotrivă, să le crească, pentru ca acel procent de 2% să se aplice la o valoare mai mare a diferenţei dintre preţul de vânzare şi cel de achiziţie.

Din acest motiv, descurajarea speculaţiilor vine la pachet cu impunerea unui plafon de 1.300 de lei/Kwh pentru decontarea operaţiunilor efectuate de furnizori. Cu alte cuvinte, Electrica, Enel, Engie etc. sunt determinate să nu ofere mai mult traderilor. Pentru 2 septembrie, energia tranzacţionată prin PZU a avut o medie de 2.237 de lei, deci ar trebui să asistăm destul de repede la corecţii în următoarele zile de tranzacţionare.

În plus, se instituie şi o amendă de 5% din cifra de afaceri pentru tradingul tip suveică (vânzări repetate, în cascadă, pentru a se obţine o creştere artificială de preţ).

Iar dacă traderii dezamăgiţi de reglementările din România ar urma să se focalizeze pe vânzarea energiei ieftine cumpărate de la producătorii locali pe pieţele externe, impozitul pe profit va fi în acest caz de 100%, sub forma taxei de solidaritate. Pentru exporturile de energie electrică, contribuţia se calculează scăzând din preţul mediu de pe PZU din ziua anterioară tranzacţiei de export preţul de achiziţie din România al energiei destinate exportului şi înmulţind ceea ce rezultă cu cantitatea exportată.

Faţă de prima formă a OUG 27/2022 care reprezenta de fapt o invitaţie transparentă la speculaţie pentru traderi, autorităţile au încercat să dreagă lucrurile şi să schiţeze un soi de preţ preglementat pe piaţa liberă - cei 1.300 lei/Mwh ca limită de decontare pentru furnizori, cu discounturi pentru populaţie şi IMM-uri - asigurându-se că traderii nu mai sunt motivaţi să forţeze nota (vom asista probabil la o concentrare a pieţei de trading în următorul an, odată cu reducerea marjei de profit).

"Se simţea nevoia unei reglementări la nivelul autorităţilor europene, bursele de energie eu devenit mai peste tot un mecanism suprarealist, complet decuplate de puterea de cumpărare reală a consumatorului. S-a ajuns ca fără plafonări, compensări sau preţ reglementat mai nimeni să nu îşi permită factura reală, ceea ce nu este normal pentru o economie care ar trebui să fie guvernată de un echilibru între cerere şi ofertă", spune Mihai Căruntu, analist financiar, membru AFBR.

• Vor fi suficiente măsurile adoptate prin modificarea OUG 27?

Cele mai mari ameninţari vin din zona exportului, în ciuda reducerii la zero a profitului pentru traderi, dar şi a ofertei din piaţă în acest moment. Pentru ca pragul de 1.300 lei/Mwh să funcţioneze, ar trebui ca furnizorii să găsească fără probleme contraparte în piaţă la acest nivel şi rămâne de văzut cât din energia producătorilor este blocată la traderi şi cât de repede sunt dispuşi intermediarii să renunţe la ea la noile preţuri. În altă ordine de idei, chiar dacă traderii nu mai au motivaţia profitului pentru exporturi, ar putea fi stimulaţi în alte moduri de statele unde există o penurie de energie, mai ales dacă fac parte din grupuri de afaceri din respectivele state.

• Cum se vor petrece lucrurile pentru consumatorii căsnicii şi non casnici

În noua OUG, consumatorii care s-au limitat în medie anul trecut la 100 kWh lunar, vor rămâne la plafonul actual de 0,68 lei/kWh. Cei al căror consum mediu lunar de electricitate realizat anul trecut a fost între 100 şi 300 kWh vor beneficia de un preţ plafonat de 0,8 lei/kWh, dar pragul superior scade cu 15% în noua reglementare, de la 300 Kwh la 255 Kwh.

Spitalele, unităţile de învăţământ, creşele şi furnizorii de servicii sociale vor plăti maximum 1 leu/kWh, fără limită de consum.

Pentru IMM-uri, companiile din industria alimentară şi instituţiile publice, altele decât cele de mai sus, plafonul va fi de 1 leu/kWh, însă doar pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021. Entităţile care nu au istoric de consum pe 2021 vor beneficia de plafon pentru 85% din consumul realizat lunar. Ceilalţi consumatori noncasnici nu vor mai beneficia de plafonare.

La gaze naturale, se menţin actualele plafoane, de 0,31 lei/kWh pentru clienţii casnici şi de 0,37 lei/kWh pentru cei noncasnici, al căror consum anual este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică.

Guvernul a redus cu 40% preţul reglementat cu care producătorii sunt obligaţi să vândă gaze din producţia proprie centralelor de producţie de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire ale oraselor. Astfel, preţul a fost redus de la 250 lei/MWh la 150 lei/MWh, similar cu cel de vânzare a gazelor de producţie românească destinate furnizorilor clienţilor casnici cu centrale de apartament sau de bloc.

Schema de plafonare va fi prelungită până pe 31 august 2023, în loc să se încheie la finalul lunii martie 2023, cum prevedea vechea ordonanţă.