Guvernul pune frână transparentizării pieţei gazelor

Plenul Camerei Deputaţilor a decis, ieri, să reîntoarcă la Comisia de Industrii proiectul de modificare a Legii Energiei, prin care este impusă tranzacţionarea transparentă a tuturor cantităţilor de gaze disponibile pentru piaţa liberă, respectiv pe platformele OPCOM şi BRM. Dacă ar fi trecut de plen, atunci proiectul ar fi dat o grea lovitură "băieţilor deştepţi" din piaţa gazelor.

Surse guvernamentale şi parlamentare ne-au declarat, ieri, că Executivul consideră că poziţia sa nefavorabilă privind transparenţa totală este mult mai potrivită pentru contextul actual al pieţei noastre de gaze: "Guvernul a dat aviz negativ proiectului, pe motiv că deja a hotărât, în vară, să lase la latitudinea reglementatorului pieţei - ANRE - dacă este nevoie de tranzacţii transparente pentru toată cantitatea de gaze disponibilă sau doar pentru o parte din ea. Deja, din a doua jumătate a acestui an, 20% din gazele destinate industriei au fost tranzacţionate transparent, în urma deciziei ANRE, iar anul viitor procentul urcă la 35%. Autorităţile consideră că, în acest mod, evită situaţia în care producătorii îşi antamează pe bursă toată cantitatea disponibilă şi nu ar mai putea acoperi vârfurile de consum ale populaţiei şi CET-urilor în perioada de iarnă".

Pe piaţă, sunt şi rumori conform cărora problema ar fi legată de gazele din Marea Neagră, care, în condiţiile transparentizării totale, n-ar mai putea fi vândute în avans, pe termen lung, prin contracte bilaterale, care sunt necesare ca gaj la bănci. Sursele citate afirmă: "Odată transparenţa impusă, toate cantităţile trebuie puse la vânzare în mediul bursier.

"Or, sistemul funcţionează doar pentru zăcămintele aflate în producţie. Companiile trebuie să-şi securizeze contractele de vânzare din timp, ca să-şi poată asigura finanţarea dezvoltării producţiei pentru actualele explorări, iar contractele trebuie să fie pe termen lung ca să fie luate în considerare de bănci. Produsele de tranzacţionare bursiere nu permit, în prezent, contracte pe termen lung şi foarte lung".

Deputaţii din Comisia de Industrii au aprobat tranzacţionarea transparentă a tuturor gazelor disponibile pentru piaţa liberă, începând din 2016 şi dând termen de un an pentru perfectarea instrumentelor de tranzacţionare care să răspundă necesităţilor operatorilor.

Proiectul de transparentizare completă a pieţei, care are o vechime de un an, a fost sprijinit de ministrul Economiei, Constantin Niţă, apoi de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, şi, nu în ultimul rând, de marii distribuitori de gaze.

ANRE a susţinut transparenţa, dar nu a mers pe principiul "totul sau nimic", preferând să impună, pentru anul viitor, tranzacţionarea în mediu bursier a minim 35% din cantităţile de gaze disponibile pentru piaţa liberă. Acest procent urmează să scadă treptat, până la 20% în 2018.

Conducerea ANRE a explicat, în repetate rânduri, că tranzacţionarea transparentă a întregii cantităţi are mai multe riscuri, printre care şi privarea populaţiei de o parte din gazele ieftine din producţia internă, dacă producătorii vând prea mult pe piaţa liberă. Adică, există pericolul ca unii jucători, "băieţi deştepţi", să-şi securizeze cantităţi de gaze importante de pe burse, în detrimentul populaţiei, după care să le revândă la suprapreţ.

Există şi opinii în piaţă potrivit cărora modificarea legislativă a Comisiei de Industrii este "apă de ploaie", întrucât le-a oferit "băieţilor deştepţi" din domeniul gazelor o perioadă de un an ca să-şi securizeze cantităţile pe termen lung, având în vedere că sunt permise, în prezent, contractele bilaterale directe.