English
Două proiecte de autostradă, Piteşti - Sibiu şi Ploieşti - Braşov, ameninţă să tulbure liniştea urşilor carpatini şi promit să calmeze nervii şoferilor amatori de peisaje montane sau de călătorii rutiere în Europa. Ambele implică traversarea segmentului românesc al Munţilor Carpaţi şi se află, mai mult, în atenţia opiniei publice şi, mai puţin, a Ministerului Transporturilor, după cum arată declaraţiile făcute de un actual, respectiv de un fost şef al instituţiei: ministrul în exerciţiu, Iulian Matache, a dat un răspuns logic şi onest când a fost întrebat ce soartă va avea autostrada Ploieşti- Braşov în timpul mandatului său, afirmând "nu ştiu cât de lung sau scurt va fi mandatul meu", iar predecesorul său, Ioan Rus, a oscilat cu seriozitatea-i caracteristică între a considera Piteşti - Sibiu ba autostradă, ba drum expres, în final demisionând, epuizat de balans.
Piteşti - Sibiu este o autostradă cerută insistent de compania Dacia Renault şi recomandată cu amabilitate de Ambasada Franţei la Bucureşti, în timp ce Ploieşti - Braşov este o autostradă dorită de proprietarii de hoteluri şi pensiuni din Valea Prahovei, din culoarul Rucăr - Bran, din Poiana Braşov, mulţi dintre ei aflaţi la confluenţă de interese cu mediul politic autohton sau făcând direct parte din acesta. Aceste două proiecte sunt concurente şi, privite pe hartă, formează un iadeş pe care guvernul român va trebui să îl rupă, pentru că este greu de crezut că va fi capabil să susţină concomitent două "lucrări de artă" de asemenea anvergură. Cel din urmă proiect nici nu e eligibil pentru a beneficia de fonduri europene, întrucât nu se află pe coridorul de transport paneuropean nr. IV, spre deosebire de primul, care are şi avantajul de a înlesni deplasările preşedintelui Klaus Iohannis în oraşul său natal, Sibiu.
Rostit de miniştrii români ai Transporturilor, cuvântul "prioritate" este un atribut derizoriu sau mai degrabă semnalează interese financiare ale partidelor din care fac parte, având în vedere în ce constă, de fapt, prioritatea acordată construcţiei de autostrăzi. De exemplu, proiectul autostrăzii Piteşti - Sibiu a "avansat", rămânând la acelaşi stadiu, de la întocmirea unui prim studiu de fezabilitate, care a costat 2,5 milioane euro, la realizarea unui al doilea studiu de fezabilitate, contractat pentru suma de 6,5 milioane euro. Progresul este evident, dar nu pentru şoferi, ci doar pentru firmele de consultanţă câştigătoare de licitaţii organizate în mod repetat de generosul stat român. Aşadar, o autostradă încă "de vis" sau, parafrazându-l pe sibianul Lucian Blaga, un proiect de tip "mirabilă sămânţă".
În aceste condiţii, nu e de mirare faptul că, în luna iunie a anului curent, conducerea Ambasadei SUA la Bucureşti atrăgea atenţia public asupra obiceiului autorităţilor române de a contracta studii de fezabilitate superficiale sau din start învechite. Apetitul pentru astfel de studii nu demonstrează că guvernul român este inteligent sau are o înclinaţie naturală spre cercetare, doar reflectă o lipsă de voinţă pentru concretizare întru propăşirea ţării, greu de înţeles pentru observatorii străini.
O scurtă comparaţie: Slovenia este un stat european care, ca suprafaţă (20.000 km2) şi număr de locuitori (2 milioane), este de zece ori mai mică decât România. Respectând proporţia, ar trebui să aibă 10% din numărul total de kilometri de autostradă pe care îi are România (696 km), adică vreo 70 km. Dar Slovenia are 533 km de autostradă. Inversând aceeaşi proporţie, România ar trebui să aibă peste 5.000 km de autostradă.
Reţeaua slovenă de autostrăzi are ca punct central de intersecţie capitala Ljubljana şi traversează ţara în lung şi lat, la propriu, pentru că formează două axe nord-sud, perpendiculare pe o lungă axă est-vest, toate având ca puncte terminus frontiera Sloveniei cu Croaţia, Ungaria şi Italia. Spre comparaţie, prima interconectare a României cu reţeaua europeană de autostrăzi s-a realizat la 11 iulie 2015. Slovenia a reuşit această dezvoltare rutieră lansând în anul 1994 un Plan naţional de construire de autostrăzi, de care s-a şi ţinut, în timp ce România abia în anul 2004 a finalizat primele tronsoane "necomuniste" din Autostrada Soarelui. Esenţa planului sloven a fost să conecteze Munţii Alpi de litoralul Mării Adriatice şi să crească exponenţial încasările din turism, scurtând la maximum durata de deplasare de la o staţiune turistică la alta. În România, construcţia se de autostrăzi e problematizată în contextul dezideratului (încă!) de a uni prin infrastructură rutieră provinciile istorice, în timp ce baronii locali parazitează procesul decizional la nivelul ministerelor responsabile (a se vedea proiectul autostrăzii Bucureşti - Alexandria, emanat de Liviu Dragnea, care e binevenit, desigur, dar nu imediat necesar).
Din cauza reliefului muntos, nici Piteşti - Sibiu, nici Ploieşti - Braşov nu sunt autostrăzi uşor de construit. Deocamdată, se vede cum durează între cinci şi zece ani etapa de evaluare, proiectare, avizare, licitare. Pentru prima, tocmai ce s-a reluat realizarea studiului de fezabilitate. În cazul celei de-a doua, incertitudinea este totală: tronsoanele autostrăzii Ploieşti - Braşov au făcut obiectul unor multiple licitaţii organizate de guvern şi ulterior anulate, fără ca în realitate să se şi întâmple ceva.
Între cele două proiecte, cel care duce mai repede spre Europa este autostrada Piteşti - Sibiu şi tot aceasta poate genera în economia ţării un efect superior de antrenare, prin facilitarea certă a exporturilor româneşti pe piaţa comunitară. Dar în acest ritm împiedicat, de cal scos la păscut cu picioarele din faţă legate, decalajul de dezvoltare dintre România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene va fi recuperat nu în timpul generaţiilor actuale, ci mult mai târziu, iar beneficiile pe care le dorim pentru copiii noştri vor întârzia să apară.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. 60 € pe unitate
(mesaj trimis de Cristi C în data de 17.08.2015, 11:25)
Dle Iulian Mareș, iată ce spuneau surse din cadrul Dacia, în dec 2013, citate de Mediafax:
„Este o nebunie să iei în discuţie competiţia dintre cele două artere. Guvernul ignoră faptul că pe Braşov nu este un traseu validat de UE şi ignoră faptul că traseul Piteşti-Sibiu face parte dintr-un coridor internaţional. Promisiunea făcută astăzi (ieri - n. red.) în Parlament cu privire la autostrada Piteşti-Râmnicu Vâlcea şi Vâlcea-Sibiu până în 2022 a fost făcută să ne astupe gura“, au declarat surse din cadrul uzinei Dacia. Lipsa unei autostrăzi pe Valea Oltului între Piteşti şi Sibiu costă uzina Dacia anual peste 10 mil. euro, în condiţiile în care costul pe fiecare maşină transportată la export creşte cu 60 de euro pe unitate.
Nu este mai bine ca aceste 10 milioane de € pe an să fie oferite de statul român sub formă de garanții la credite, reduceri de taxe în parcuri industriale, alte facilități fiscale, decât să construim o autostradă Pitești-Sibiu care ar fi estimată la câteva miliarde de €?
Pentru Dacia, aceste pierderi sunt iritante dar suficient de mici încât să nu își mute fabrica în altă zonă din țară (mai la Vest) și nici să plece definitiv în Maroc.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Iulian în data de 17.08.2015, 11:46)
Buna ziua, dle. Cristi C.
Vă mulţumesc pentru comentariu, documentat, ca de obicei. În opinia mea, autostrada Piteşti Sibiu prezintă mai multe avantaje, în primul rând faptul că urmează a fi finanţată preponderent din fonduri comunitare. Desigur, şi Dacia Renault ar benficia de pe urma ei, dar nu e o autostradă pe care să o facem pt. această companiei, o facem pt. noi, poporul român.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.08.2015, 15:58)
Tu chiar vrei ca farancezii sa-si ia catrafusele? Atunci o sa-i crezi ca au necazuri?
Cresterea cheltuielilor cu 60 de euro/masina, datorata acestei porcarii, ti se pare nesemnificativa?
1.3. Evident că este nesemnificativ (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 17.08.2015, 16:30)
Ba chiar nici nu știu cum au calculat cei de la Mediafax numerele. Dacia produce la Mioveni peste 300 de mii de mașini. 40% dintre ele sunt Duster (peste 10 mii € bucata - la valoarea asta, 60€ nu înseamnă aproape nimic).
Dar chiar și așa, dacă refacem calculul, nu ne iese. Împărțim 10-12 mil € la 300 de mii și rezultă 40 € pe mașină, în medie. Lăsăm 30 de € pentru modelele ieftine și 50 € pentru Duster. În ambele cazuri, 30€ din 6000€ sau 50€ din 10 mii €, înseamnă 0.5% din prețul mașinii. Este nimic. Nu de aici vine revoluția la Dacia. Fii puțin cu capul pe umeri și nu cu lozincile. Francezii nu suferă prea tare din cauza faptului că nu au autostrada. Problematică poate fi doar închiderea temporară a drumului din cauze naturale, cum se mai întâmplă.
1.4. Cristi, (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.08.2015, 17:43)
nu te mai incurca in cifre... nesemnificative. :))
Gindeste-te doar ca daca Dacia are "unele" probleme de costuri cauzate de conditiile de transport, aceste probleme ar putea sa le aiba si altii. Daca ne gindim ca Dacia are cifra de afaceri de cca 4 mld euro/an, iar PIBul tarii este cca 170 mld euro/an ajungem la un... cosmar.
Totdeauna drumurile au caracterizat civilizatia. Si in zilele noastre, autostrazile inseamna civilizatie!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2015, 13:19)
Politicienii nostrii(de la dreapt la stanga si mai ales de sus),una promit si alta fac(deci mincinosi,neseriosi si excroci).
3. O bataie de joc cumplita
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.08.2015, 15:55)
Guvernantii nostri sunt de-a dreptul criminali ai propriului popor. Cum e posibil ca sa ai bani, sa-i cheltuiesti cu totul aiurea, de fap sa-i dai la jaf!, si sa nu construiesti niste trasee rutiere vitale in tara!
"Cu o rată de 91 de persoane decedate la un milion de locuitori, România este depășită doar de Letonia (106 de persoane decedate/un milion de locuitori) în rândul statelor membre UE în ceea ce privește numărul de morți din accidente rutiere în 2014, informează un document publicat marți de Comisia Europeană. "
Cind vezi atita sterilitate si lipsa de actiune te crucesti, nu alta!
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.08.2015, 16:01)
PS: Mai nimerit era titlul: "Iad rutier".
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Iulian în data de 17.08.2015, 16:11)
Dle. Pribeagul,
Mulţumesc pentru comentarii, sunt foarte pertinente. O variantă preliminară de titlu chiar era "Iad şi iadeş rutier", însă am preferat să pun accent pe puterea (prezumată) a autorităţilor de a face alegeri raţionale, mai puţin pe calvarul şoferilor.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.08.2015, 16:23)
A fost doar o incercare de gluma... amara. Nimic altceva.
3.4. Aiureala guvernarii trebuie taxata continuu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.08.2015, 16:27)
Consider ca avem nevoie de ambele. Pitesti-Sibiu, prima, si urgent!
3.5. Autostrada - mare aberație (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 17.08.2015, 17:05)
Când este folosită pentru a justifica rata de accidente mare din România. Mai sunt supărat și pe propaganda celor care spun că vor ajunge mai repede la munte pe autostradă - fără să îmi explice nimeni (că este prea greu) cum se va evacua traficul acela către același loc pe niște bretele limitate ca posibilitate de evacuare a mașinilor către micile străduțe de pe Valea Prahovei. Răspunsul este unul singur: vei merge mai repede până la Comarnic după care te vei înfige în banda specială de ieșire către o stațiune, unde vei aștepta o oră la o coadă kilometrică (a se vedea cozile la stațiile de taxare pe drumul către mare).
Dar, revenind la accidente, nu un tronson de 100 de km de autostradă va reduce mortalitatea pe șosele. Nu poți trage concluzia asta dacă nu te uiți la cine moare.
"Romania, alaturi de Letonia, inregistreaza si cel mai ridicat procent al deceselor in randul pietonilor din numarul total de victime al accidentelor rutiere (39% fata de media UE de 22%). In ceea ce ii priveste pe ciclisti, procentul deceselor inregistrate in Romania este aproape de media europeana (9% vs. 8%), in timp ce in cazul motociclistilor indicatorul este mult sub aceasta medie (3% vs. 15%)."
Cu 100 km de autostradă nu vei rezolva nimic din punctul de vedere al mortalității pentru că pietonii ăia nu traversau toți pe ruta Pitești-Sibiu. Pentru a înțelege cum mor pietonii, ne putem uita la lipsa trecerilor din Sinaia. Și putem citi cum a rezolvat Suedia problema. Nu autostrăzile sunt problema ci planificarea traficului având în minte PRIORITAR SIGURANȚA și nu viteza. Asta niciodată nu s-a pus în România.
The Economist: "Why Sweden has so few road deaths"
"Planning has played the biggest part in reducing accidents. Roads in Sweden are built with safety prioritised over speed or convenience. Low urban speed-limits, pedestrian zones and barriers that separate cars from bikes and oncoming traffic have helped. Building 1,500 kilometres (900 miles) of "2+1" roads—where each lane of traffic takes turns to use a middle lane for overtaking—is reckoned to have saved around 145 lives over the first decade of Vision Zero. And 12,600 safer crossings, including pedestrian bridges and zebra-stripes flanked by flashing lights and protected with speed-bumps, are estimated to have halved the number of pedestrian deaths over the past five years. Strict policing has also helped: now less than 0.25% of drivers tested are over the alcohol limit. Road deaths of children under seven have plummeted—in 2012 only one was killed, compared with 58 in 1970."
Hai să vedem la noi. Avem 6 milioane de șoferi. "În ultimii patru ani, poliţiştii rutieri au reţinut, pentru consum de alcool, 76.389 de permise de conducere, din care 20.590 în 2010, 21.071 în 2011, 17.698 în 2012 şi 17.030 în 2013".
17 mii de permise într-un an din 6 milioane înseamnă 0.28%. În Suedia, 0.25% este rata de șoferi beți dintre CEI CONTROLAȚI, nu din totalitatea permiselor. Și evident că numărul celor controlați este mult mai mic pentru că nu există atâția polițiști să oprească șoferii. Probabil că la noi, o rată calculată precum în Suedia, pentru a putea compara, este de 100x mai mare decât acolo.
Concluzia este una singură. Incultura organizațională a administrării traficului, consumul de alcool (unde ne ținem de mână cu rușii, la egalitate), iresponsabilitatea individuală, adică starea de țară "emergentă" (ca să nu zic de mâna a doua), sunt factori care duc la mortalitatea pe străzi. Nu lipsa a 100 sau 1000 km de autostradă.
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de Iulian în data de 17.08.2015, 17:05)
De acord cu dvs.