Ilie Carabulea, din nou arestat preventiv

Ilie Carabulea va fi judecat în arest preventiv, în dosarul ASF-Carpatica, după ce instanţa supremă a decis definitiv, marţi, înlocuirea controlului judiciar cu această măsură restrictivă de libertate, întrucât omul de afaceri a determinat mai multe persoane să dea declaraţii mincinoase.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti, luată vineri, prin care s-a dispus arestarea lui Carabulea, potrivit Mediafax.

Prin sentinţa Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus încarcerarea omului de afaceri începând cu momentul la care decizia va rămâne definitivă.

Ilie Carabulea se afla sub control judiciar din 12 februarie 2015, după ce fusese în arest la domiciliu din data de 23 octombrie 2014. Carabulea a fost trimis în judecată, în 22 aprilie 2014, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals.

Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu şi fost membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie 2014, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Conform unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că Ilie Carabulea a încălcat în mod repetat obligaţiile impuse de instanţă, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, ulterior luării acestei măsuri, Carabulea, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane "prin fapte cu efect vădit intimidant" - legate de notorietatea şi potenţa financiară a omului de afaceri - să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată.

"Aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane că inculpatul este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanţei penale convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia. De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în faţa instanţei de judecată, în acest sens dispunând chiar rezilierea contractului de muncă al unui angajat", conform DNA.

Anchetatorii susţin că Ilie Carabulea a fost ajutat de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine, în mod direct sau indirect