IMM-urile se opun modificărilor fiscale

"Privitor la creşterea impozitelor şi taxelor, nu poţi să îi spui unui mic antreprenor, că el trebuie să schimbe acum plata impozitării, mai ales că, din discuţiile cu experţii contabili, am reţinut că o astfel de modificare în cursul anului ar duce la dublarea contabilităţii. (...) Nu este normal să schimbăm constant regulile fiscale. Cerem predictibilitate pe termen lung, 10-20 de ani, privind fiscalitatea", a spus Florin Jianu.

English Version

Modificările fiscale pe care Guvernul ar dori să le aprobe în următoarea perioadă pentru reducerea deficitului de stat nu sunt în concordanţă cu datele privind scăderea cu 5% a consumului - scădere ce a început încă din luna mai - şi cu aşteptările antreprenorilor, a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în cadrul unei conferinţe de presă.

"În aceste momente în care se preconizează o criză, nu este nevoie de aceste măsuri cum ar fi majorarea TVA, care va duce la creşterea preţurilor şi la diminuarea consumului. Din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii Comisiei Europene, ei nu solicită acest lucru, ci, în primul rând, eficientizarea cheltuielilor bugetare. (...) Vedem o disoluţie a statului în această perioadă, pare că statul e în derivă, lipsit de control şi antreprenorii întreabă ce se întâmplă cu banii plătiţi de companiile mici şi mijlocii la bugetul de stat, cu titlu de taxe şi impozite", a afirma Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a precizat că numai microîntreprinderile - pentru care Guvernul vrea să introducă noi praguri de impozitare - au adus anul trecut la bugetul de stat peste 18 miliarde lei din impozitele şi taxele plătite pe salarii, sumă la care s-a adăugat 3,75 miliarde lei cu titlu de impozit pe venit.

Reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii a arătat că, în lipsa unei colaborări clare cu Guvernul privind viitoarele măsuri fiscale, CNIPMMR a trimis scrisori către Comisia Europeană, Guvern, Parlament şi Preşedinţia României, în care avertizează Executivul să nu treacă de anumite linii roşii în ceea ce priveşte reforma fiscală dorită.

Este vorba despre principiul conform căruia reforma ar trebui să înceapă cu administraţia publică centrală şi locală, despre intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale abia la 1 ianuarie 2024 şi nu din luna septembre cum doreşte Guvernul, despre consultarea partenerilor sociali, despre aplicarea unor reguli simple şi clare în privinţa impozitării microîntreprinderilor, despre necesitatea atragerii în economia reală a fondurilor europene alocate ţării noastre prin PNRR şi prin cadrul financiar european multianual 2021-2027, despre sprijinirea industriei ospitalităţii, despre un mecanism pe baza căruia să fie stabilit predictibil, pe zece ani, salariul minim pe economie, care să fie stabilit în funcţie de fiecare sector de activitate, şi despre necesitatea menţinerii actualului sistem de vouchere de vacanţă ce reprezintă o gură mare de oxigen pentru antreprenorii din staţiunile turistice.

În privinţa reducerii deficitului bugetar şi reformei fiscale, Florin Jianu a menţionat că oficialii Comisiei Europene doresc ca Guvernul să ia anul acesta măsurile respective, deoarece anul viitor vor fi mai multe rânduri de alegeri, care vor împiedica politicienii să ia măsuri nepopulare.

• Salarii minime diferenţiate pe sectoare economice

Cu toate acestea, preşedintele CNIPMMR a arătat că reprezentanţii Comisiei Europene trebuie să ţină cont de actuala situaţie geopolitică a ţării noastre, de faptul că am sprijinit în toate domeniile Ucraina, în special în tranzitul produselor din ţara vecină, tranzit care s-a făcut în detrimentul fermierilor şi producătorilor români.

Jianu a reiterat că modificările fiscale trebuie să intre în vigoare abia la începutul anului viitor.

"Cât priveşte creşterea impozitelor şi taxelor, nu poţi să îi spui unui mic antreprenor, că el trebuie să schimbe acum plata impozitării, mai ales că, din discuţiile cu experţii contabili, am reţinut că o astfel de modificare în cursul anului ar duce la dublarea contabilităţii. (...) Nu este normal s[ schimbăm constant regulile fiscale. Cerem predictibilitate pe termen lung, 10-20 de ani, privind fiscalitatea", a spus Florin Jianu.

Referitor la mecanismul privind salariul minim, preşedintele CNIPMMR a spus: "Trebuie să începem să ne gândim la salarii minime pe sectoare economice, în funcţie de activităţile desfăşurate. Nu poţi să pui un salariu minim pe economie de 3000 lei în sectorul IT. Constructorii sunt şi ei dispuşi să acorde un salariu mai mare decât cel minim pe economie. Cred că este momentul să discutăm despre salarii diferenţiat pe sectoare economice".

El a menţionat că, după întâlnirile din aceste zile ale premierului Marcel Ciolacu, la Bruxelles, cu oficialii Comisiei Europene, reprezentanţii mediului de afaceri din ţara noastră aşteaptă să aibă o ultimă întâlnire cu şeful Guvernului şi cu ministrul de Finanţe privind măsurile fiscale care ar urma să fie adoptate prin asumarea răspunderii de către întregul Cabinet Ciolacu, Preşedintele CNIPMMR şi-a exprimat speranţa că oficialii Comisiei Europene vor fi de acord cu o reducere de doar 0,5%- 1% a deficitului bugetar, care în loc de deficitul agreat în urmă cu câţiva ani, de 4,4%, ar urma să fie la finalul acestui an 5,5% din PIB.

• Multinaţionalele, contribuţie infimă la bugetul de stat

O altă măsură controversată este aceea privind taxarea cu 1% din cifra de afaceri a companiilor multinaţionale şi a companiilor care depăşesc 100 milioane lei cifra de afaceri sau 50 milioane lei - conform unei postări recente a senatorului social-democrat Daniel Zamfir.

Sterică Fudulea, secretarul general al CNIPMMR a precizat că potrivit unei analize efectuate, multinaţionalele au contribuit la bugetul de stat în perioada 2020-2022 cu sume mai mici decât cele cu care au contribuit microîntreprinderilor.

"În anul 2020, 350 de companii multinaţionale aveau cifra de afaceri de peste 100 milioane euro. În total, cele 350 de companii au avut o cifră de afaceri de 624 miliarde lei, din care au plătit la bugetul de stat 5,2 miliarde lei, adică 0,78% din totalul cifrei de afaceri. În acest timp, microîntreprinderile care au avut o cifră totală de afaceri de 204 miliarde lei au plătit la bugetul de stat 2,4 miliarde lei, adică 1,2% din cifra totală de afaceri. Menţionez că 62 din multinaţionalele respective erau pe pierdere, iar 94 au plătit un impozit mai rea de 1% din cifra de afaceri. În top 10 companii mari, avem o singură firmă, care este românească şi care a plătit un impozit de 2,56% din cifra de afaceri", a spus Sterică Fudulea.

Secretarul general al CNIPMMR a menţionat că autorităţile cu atribuţii de control ar trebui să verifice situaţiile în care, în acelaşi grup, o companie declară pierderi pe o activitate, dar plăteşte impozite mai mici pe o altă activitate, şi în care deşi grupul declară pierdere, una dintre companii plăteşte impozite mici.

În ceea ce priveşte aplicarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri când această cifră depăşeşte 50 milioane euro, Florin Jianu a precizat: "Ar trebui ca aplicarea unei astfel de măsuri să fie echilibrată şi calibrată. Nu poţi să aplici otova, tuturor companiilor, o astfel de măsură. Nu se poate să aplici impozit de 1% pentru companiile de distribuţie care depăşesc cifra de afaceri de 50 milioane euro, pentru că în acest sector de activitate cota medie de profit se situează la 0,48%".

Reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii a mai menţionat că, înainte de a lua anumite măsuri fiscale, autorităţile statului trebuie să verifice concurenţa neloială, arătând că în acest sens este nevoie de controale în teren ale Inspecţiei Muncii, ale ANAF şi ale altor instituţii pentru a descoperi şi impozita companiile care folosesc munca la negru, munca la gri sau care fac evaziune fiscală, pentru că aceste companii nu practică o concurenţă loială celorlaltor firme din piaţă.

Opinia Cititorului ( 15 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 09:20)
nu au ce sa se mai opuna.... in procente taxele sunt in tavan... de x3-x5... in unele cazuri... iar in sume depaseste chiar si ceva salarii ce se puteau sustine angajati....
s c c r e t
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 14:52)
  IMMul lui Dordulea nu se opune majorarii taxelor pentru ca oricum nu le plateste.
  Când două cisterne cu GPL au explodat la Crevedia, omorând trei oameni și rănind alți 55, presa a aflat rapid că afacerea era a primarului PSD din Caracal. Prin fiul său, primarul Ion Dordulea făcea mulți bani, sub ochii ocrotitori ai autorităților locale. Nu doar la Crevedia avea Dordulea protecție, ci și la București. Primarul nu era oricine, ci unul dintre sponsorii partidului, pentru care răsplata vine întotdeauna din bani publici: contracte bănoase cu statul, firme fantomă și ochi închiși la ilegalități. Dordulea a păstrat totuși aparența de legalitate, punând afacerile pe numele fiului.
  Relațiile erau însă ale lui. Relații de 10 milioane de euro, profitul din 2020 al baronului GPL. Sprijinul politic venea chiar de unul dintre cei mai grei pesediști, jupânul Olteniei, Paul Stănescu. Familia politică a lui Dordulea a vegheat ca familia biologică a primarului să se îmbogățească – milioane de euro doar din afaceri directe cu primării majoritar pesediste. E de înțeles că Marcel Ciolacu, președintele PSD și prim-ministru în funcție, s-a enervat când a fost întrebat ce știa de afacerile familiei Dordulea. Primarul din Caracal e unul dintre mulții edili care prosperă pe baza frăției de partid.
  Când Vlad Pascu, șoferul de 19 ani, a condus sub influența drogurilor și a omorât doi ani, polițiștii l-au făcut scăpat. De mai multe ori. Cine scapă repetat din astfel de situații n-are doar noroc, are și relații. Cum e greu de crezut că un băiat de 19 ani are, prin forțe proprii, legături atât de importante, presa s-a uitat spre familie. Cei doi soți Pascu dețin peste 300 de proprietăți imobiliare în zone foarte bune din București și din județul Constanța. La afaceri de zeci de milioane de euro, conexiunile sunt pe măsură.
  Când Alexandra Ivanov, tânara de 25 de ani, s-a internat la Maternitatea din Botoșani, familia a crezut că o lasă în grija medicilor. Însărcinată în luna a treia, avea dureri mari și sângera, însă, din punct de vedere medical, lucrurile puteau fi rapid rezolvate de specialiștii din spital. Șapte ore s-a rugat de medici și asistente să o ajute, în timp ce starea ei se înrăutățea. Un telefon “de sus” ar fi salvat-o. Poate chiar de la șefa organizației PSD, care e și președintele Consiliului Județean și care l-a susținut pe managerul-contabil al spitalului. Doar că Alexandra și familia ei nu aveau relațiile necesare. Și-au pus încrederea într-un sistem medical putred și Alexandra a murit în chinuri. “Și eu sunt fiul cuiva, fiecare dintre noi e fiul cuiva”, a spus Marcel Ciolacu, imediat după tragedia de la Crevedia, exasperat de jurnaliștii care-l chestionat cu privire la afacerile primarului Dordulea. Domnul Ciolacu are dreptate, fiecare dintre noi e fiul cuiva, dar asta nu contează decât dacă suntem înrudiți cu cine trebuie. Acel “Cuiva” salvator, care să ne îmbogățească, să ne absolve de răspundere sau să ne salveze de la moarte.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 15:20)
  Mafia psd ista!!!
  si la azilele groazei au fost implicati.
  ciolacu i-a tras pe linie moarta pe astia mai din gura opiniei publice si a presei, firea, si primarul din crevedia. dar e plin de mafioti in psd.
  de fapt daca ar elimina toti mafiotii ar ramane psd ul fara membri. inclusiv fara ciolacu.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 17:14)
  Nu am cunostinta de activitati ilegale in legatura cu Ciolacu.
  Este cel mai curat sef de PSD de pana acum (atat cat poate sa fie de curat un PSDist pentru ca acolo mizeria este uriasa in toate cotloanele).
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 18:03)
  Pare mai curat ca bombonel, dragnea. dar poate ca a si invatat cate o smecherie doua sa-si ascunda averea. de exemplu, nepotu-sau e multimilionar in euro. tocmai el. asa se nimereste la astia din psd, toti au cate o matusa tamara cate o mama milionara in euro, cate un fiu, cate un nepot multimilionar. practic coincidenta.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 19:13)
  nu fi naiv! : e mafia politica! adica psd, pnl, udmr,...
2. Daca va creste TVA la 21%
(mesaj trimis de Anonim în data de 31.08.2023, 16:00)
Dacă va creste TVA la 21% va fi crimă umanitară curată. Românii au venituri de mizerie iar mâncarea e deja scumpă și cu 9%.
Acest guvern stă cu fundul pe o bombă cu ceas.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 17:11)
  Venituri de mizerie?
  Apartamentele ultrascumpe din toata tara, cu infrastructura de mizerie, se vand ca painea calda, plajele din Romania, Bulgaria, Egipt, Turcia, Grecia si Tunisia sunt pline de romani, pe toate trecerile de pietoni sunt parcate BMWuri si mercedesuri, purtam numai haine de firma, la chioscul din coltul strazii de deplasam cu masina, avem burtile precum femeile gravide, iar fumatul este sport national in toata tara.
  Unde este saracia in Romania?
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 17:29)
  Asta-i doar o parte a populatiei. daca vei face un sondaj vei vedea ca cei cu casele scumpe sunt tot aceia cu vacantele scumpe si tot aceia cu masini scumpe. dar nu toata lumea traieste asa.
  si nici multi din cei de mai sus n-ar trai asa dc i-ar intreba cineva de unde au banii
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 19:28)
  asta pentru ca isarescu tine arrificial leul tare prin creditare mare!
  e bula de credit… dar nu in bani reali…
  e crack up boom…
  prapad in fata la trai…
  isarescu se face ca nu vede chiria sarita de la 700 lei la 1700 lei … sa calculeze el inflatia..
  sau mc apa de la 3 lei la 13 lei..
  s c c r e t
  2.4.  Prietene esti stupid (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Anonim în data de 31.08.2023, 19:51)
  Prietene esti stupid. Faptul ca omul isi permite odata pe an, timp de 4 zile, sa sparga 3000 lei la mare, NU e un semn de bogatie, din contra, de saracie lucie.
  La fel, cosurile pline cu nimicuri din magazine. Un om cu bani nu cumpara ca tampitu !
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 31.08.2023, 21:45)
  Prietene, am vazut sute de saraci care fumeaza si beau pe rupte.
  Pentru tigari si bautura au bani, sarmanii!
  Nu exista saracie intr-o tara in care firmele ofera salarii nete de 600 de euro si nu vine nimeni sa se angajeze. Exista numai lene si statul la bodega cu mana intinsa pentru pomeni si ajutoare sociale.
  Saracie este in Asia si in America de Sud, nu la noi.
3. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 31.08.2023, 19:31)
...
1. 3.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 31.08.2023, 19:53)
  ...
4. Bancile cetrale sunt arme de distrugere in masa
(mesaj trimis de Anonim în data de 31.08.2023, 19:56)
Bancile cetrale sunt arme de distrugere in masa, de imprumutat si indatorat popoare fara voia lor, plus confiscat resurse atunci cand nu mai pot sa plateasca.
O forma de terorism indiscutabil.