IMPOZITUL PE CONSTRUCŢIILE SPECIALE Gata cu privilegiile!

Companiile care reclamă că taxa aplicată construcţiilor speciale ar urma să facă mai costisitoare investiţiile în reţelele de infrastructură ar trebui să aibă în vedere că, până în prezent, au avut un statut privilegiat, comparativ cu dezvoltatorii imobiliari, care erau nevoiţi să plătească impozit pe clădirile pe care le realizau, ne-au precizat oficiali din Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Decizia de introducere a acestei taxe reprezintă o aliniere la sistemul de impozitare din Uniunea Europeană (UE), au adăugat sursele citate.

Viteza cu care autorităţile au hotărât să adopte măsura a fost determinată de discuţiile pe care acestea le-au avut cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu privire la lărgirea bazei de impozitare, ne-au explicat oficialii MFP.

După ce a realizat o evaluare a impozitului pe proprietate din ţara noastră, FMI a semnalat că acesta se aplică doar asupra clădirilor, nu şi asupra altor construcţii, arată domniile lor.

MFP a purtat, deja, o serie de discuţii cu reprezentanţii mediului de afaceri, în vederea întocmirii formei finale a impozitului, care să includă şi lista construcţiilor cărora urmează să li se aplice, ne-au precizat repezentanţii instituţiei, care au subliniat că sunt exceptate de la această taxă clădirile, care sunt deja impozitate, precum şi construcţiile aflate în proprietatea statului, dar care se regăsesc în bilanţul unor companii.

În vederea constatării care sunt aceste clădiri, Finanţele trebuie să primească informaţii cu privire la contractele de concesiune încheiate de instituţiile care au rol de concedent în acestea, respectiv Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), cu companiile concesionare, potrivit oficialilor. MFP ar fi trebuit să devină autoritate concedentă pentru Transgaz şi Transelectrica, însă amendamentul la Ordonanţa de Urgenţă nr. 18/2013 se află încă în faza dezbaterii în Parlament, au adăugat sursele noastre.

"Scopul este să nu aplicăm impozitul asupra construcţiilor pe care companiile le au în contabilitate, ci asupra celor pentru care deţin acte de proprietate. Firmele vor putea să îşi corecteze înregistrările contabile, astfel încât acestea să reflecte situaţia juridică", arată domniile lor.

În privinţa transmiterii integrale a costului pe care îl induce noua taxă către consumatorii finali, reprezentanţii MFP sunt de părere că depinde de pieţele concurenţiale dacă vor permite ca acest lucru să se întâmple.

Pe piaţa reglementată de energie, eventualele scumpiri ale facturilor vor avea loc doar dacă ANRE va recunoaşte efectul taxei în costul producătorilor, explică aceştia.

În cazul transportatorilor de energie, recunoaşterea nu ar avea un impact semnificativ asupra preţului final, având în vedere că ponderea costului de transport în valoarea facturii pe care o primesc consumatorii este de doar 3,5%, potrivit oficialilor. "În schimb, costul cu distribuţia reprezintă 23,5% din această valoare, astfel că transmiterea costului către consumatori ar putea mări impactul, care este deja ridicat, iar ANRE ar trebui să se asigure că eventuala transmitere se face în mod corect şi să verifice dacă distribuitorii (n.r. de energie) nu au rezerve din care să poată să suporte taxa, rezerve provenite dintr-o rentabilitate mai mare decât prevede legea", atrag atenţia domniile lor.

Măsura de taxare a construcţiilor speciale poate să joace şi un rol corectiv, în cazul în care distribuitorii şi-au crescut artificial valoarea investiţiilor, pentru a li se permite să perceapă un tarif mai mare, deoarece acum ar fi nevoiţi să plătească o sumă mai mare către bugetul de stat, au mai precizat reprezentanţii MFP.