ÎN 2010 Profit de 1,41 miliarde lei pentru Banca Naţională

Banca Naţională a României a înregistrat un profit de 1,41 miliarde lei, în 2010, cu 69 la sută mai redus decât în 2009, potrivit raportului anual dat publicităţii.

Rezultatul a fost generat, în principal, de operaţiunile de administrare a activelor şi pasivelor în valută, în contextul creşterii volumului mediu al rezervelor valutare, precum şi al unui management performant al acestora, care a permis obţinerea unor randamente pozitive, se arată în documentul BNR.

Banca Centrală precizează că anul trecut cheltuielile de funcţionare s-au redus în termeni reali cu 1 la sută faţă de anul 2009, situându-se, totodată, cu 20 la sută sub nivelul prevăzut în bugetul aprobat.

Potrivit acquis-ului comunitar, Banca Naţională a României nu urmăreşte îndeplinirea concomitentă a unor performanţe de ordin comercial, cum ar fi maximizarea profitului, manifestând, însă, o preocupare constantă pentru limitarea cheltuielilor proprii de funcţionare.

• Pe termen scurt, principala vulnerabilitate rămâne evoluţia nefavorabilă a creditelor neperformante

Pe termen mediu, principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare decurg din contaminarea din partea mediului financiar extern, potrivit Băncii Naţionale. Pe termen scurt, principala vulnerabilitate rămâne evoluţia nefavorabilă a creditelor neperformante, deşi pe parcursul anului 2010 s-a observat o atenuare a ritmului de creştere a ponderii aces-tora în total portofoliu, nivelul maxim urmând a fi atins în cursul anului 2011, mai notează BNR.

În raportul pe 2010 se mai arată: "Se estimează că rata creditelor neperformante va atinge nivelul maxim în cursul anului 2011, în timp ce stocul acestora se va diminua doar odată cu reluarea creditării sustenabile a sectorului privat. Pe plan intern, o provocare importantă decurge din necesitatea modificării modelului de business al sectorului bancar".

Ponderea creditelor acordate clientelei în total activ, la valoare brută, s-a situat pe un trend descendent, respectiv 58,6% în 2010, comparativ cu 59,1% la finele anului 2009. Potrivit datelor furnizate de bilanţul monetar agregat al instituţiilor de credit, creditul acordat sectorului privat a crescut cu 4,7% (de la 199,887 miliarde de lei, la 31 decembrie 2009, la 209,294 miliarde de lei, la 31 decembrie 2010) - aceas-tă creştere a fost atribuită în principal creditelor acordate companiilor nefinanciare (plus 8,8%) -, în timp ce creditele acordate gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1,9%.

Din punctul de vedere al monedei în care a fost acordat creditul, avansul cel mai important s-a înregistrat în cazul creditelor exprimate în valută (plus 9,8%, consolidându-şi astfel poziţia până la 63% din totalul creditului acordat sectorului privat), în timp ce creditele exprimate în lei au consemnat o contracţie de 3%.

Pe segmentul de retail, creditele de consum au deţinut ponderea cea mai ridicată (62,9%), urmate de creditele pentru locuinţe (28,4%) şi de creditele pentru alte scopuri (8,7%).

Pe fondul volatilităţii monedei naţionale, aplicării măsurilor de austeritate şi adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au înregistrat o înrăutăţire semnificativă, ponderea deţinută de expunerea brută aferentă creditelor şi dobânzilor clasificate în categoriile "îndoielnic" şi "pierdere" în totalul creditelor şi dobânzilor majorându-se de la 13,5%, la sfârşitul lunii decembrie 2009, la 18,4%, la 31 decembrie 2010. În contextul deteriorării calităţii portofoliului de credite, instituţiile bancare au fost nevoite să constituie un volum mai mare de provizioane (23.632,9 milioane lei la 31 decembrie 2010 faţă de 14.972,7 milioane lei la 31 decembrie 2009), cu efect direct în planul erodării profitabilităţii, arată raportul.

Potrivit acestuia, deteriorarea în continuare a calităţii portofoliului de credite s-a produs ca urmare a agresivităţii care a caracterizat politica promovată de bănci în anii premergători crizei economice, pentru a câştiga cotă de piaţă, precum şi pe fondul dificultăţilor financiare întâmpinate ulterior de persoanele fizice şi juridice, pe parcursul anului 2010.

Astfel, ponderea creditelor restante şi îndoielnice acordate clientelei în totalul portofoliului de credite, la valoare netă, s-a majorat de la 1,5%, în 2009, la 2,28%, în 2010. Acelaşi indicator, determinat însă la valoare brută, a consemnat o traiectorie şi mai accentuată - creştere de la 3,94% la 7,08%. Totodată, ponderea creanţelor restante şi îndoielnice în totalul activelor bancare nete a crescut de la 1,01% la 1,47%.

Pe ansamblul sectorului bancar, rata creditelor neperformante a crescut de la 7,9%, la sfârşitul anului 2009, la 11,9%, la 31 decembrie 2010.

• BNR: Sistemul bancar românesc este solid

Sistemul bancar românesc poate fi apreciat ca solid, cu niveluri ale capitalizării, solvabilităţii şi lichidităţii conforme cu cerinţele prudenţiale, în pofida crizei financiare internaţionale şi a reducerii creditării pe plan global, se mai arată în raportul BNR pe 2010.

În urma solicitărilor adresate de BNR, acţionarii băncilor au procedat la o creştere a capitalului social/de dotare, la sfârşitul anului 2010 nivelul acestuia fiind superior celui din 2009 cu 17,8 la sută în termeni nominali (+9,1 la sută în termeni reali).

În ceea ce priveşte expunerile băncilor străine prezente în România, aces-tea s-au majorat de la 81,1 miliarde euro în 2009 la 84,7 miliarde euro în cursul anului 2010 (potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale). În acest context, nivelul agregat al indicatorului de solvabilitate se situa la 31 decembrie 2010 la 15,0 la sută, valoarea acestuia depăşind 11 la sută în cazul fiecărei instituţii de credit. Mai mult, pe tot parcursul anilor 2009 şi 2010 nu au existat bănci cu o solvabilitate sub 10 la sută.

Potrivit BNR, un rol important în asigurarea stabilităţii sistemului bancar l-a avut derularea Acordului de la Viena, încheiat între BNR şi băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu acţionariat străin prezente în România, prin care acestea s-au angajat să nu îşi diminueze expunerea la mai puţin de 95 la sută faţă de nivelul de referinţă din martie 2009. Ex post, expunerea celor nouă bănci a fost de 20,3 miliarde euro la sfârşitul lunii decembrie 2010, reprezentând peste 97 la sută din nivelul de referinţă.

• În anul 2010, băncile au închis 255 de unităţi, iar personalul a fost diminuat cu 1.145 de angajaţi

Cu toate acestea, sistemul bancar a încheiat anul în pierdere. "Efectele crizei economice şi financiare asupra sistemului bancar au fost resimţite şi în planul rezultatelor financiare, traiectoria descrescătoare a acestora fiind totuşi atenuată de măsurile de redimensionare a reţelelor teritoriale şi de ajustare a necesarului de personal - în anul 2010, băncile au închis 255 de unităţi, iar personalul a fost diminuat cu 1.145 de angajaţi", se arată în comunicatul BNR.

În condiţiile temperării activităţii de creditare şi ale creşterii volumului creditelor neperformante, restrângerea de peste cinci ori a profitului agregat, consemnată în 2009 comparativ cu anul anterior, a fost urmată în anul 2010 de trecerea pe pierdere, rezultat atribuit îndeosebi creşterii fără precedent a cheltuielilor cu provizioanele (de la 7.593,9 milioane lei în 2008 la 14.972,7 milioane lei în 2009 şi la 23.632,9 milioane lei în 2010).

În consecinţă, principalii indicatori de profitabilitate la nivel de sistem (rata rentabilităţii economice - ROA şi rata rentabilităţii financiare - ROE) au înregistrat valori negative (-0,16 la sută şi -1,73 la sută).

• Banca Centrală a sancţionat 9 instituţii de credit

Nouă instituţii de credit au fost sancţionate de Banca Centrală, pe parcursul anului 2010, după ce au fost desfăşurate 63 de acţiuni de inspecţie on-site la 30 de bănci persoane juridice române (sedii principale şi sucursale), 7 sucursale ale băncilor străine, precum şi la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP. Astfel, BNR a dat avertisment scris administratorilor a două bănci, directorilor a două bănci şi unui şef serviciu. Amendă au primit administratorii a două bănci şi directorii a 5 bănci. De asemenea, a mai fost dispusă retragerea aprobării acordate unui administrator de bancă, precum şi directorilor a două bănci. Totodată, o bancă a fost sancţionată cu avertisment scris pentru aspecte legate de clasificarea portofoliului de credite, constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor. În 39 de cazuri de înregistrare a unor deficienţe au fost dispuse măsuri de remediere a acestora, cu termene concrete de îndeplinire. Sancţiunile au fost impuse, în principal, pentru aspecte legate de activitatea de creditare, clasificarea portofoliului de credite, constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor, nerespectarea reglementărilor privind sistemul intern de control, administrarea necorespunzătoare a riscurilor semnificative, precum şi pentru neres-pectarea principiilor unei practici bancare prudente şi sănătoase, potrivit BNR.