În an electoral, Guvernul anunţă o nouă măsură populistă, în stilul său consacrat, trâmbiţând că aceasta va veni în ajutorul oamenilor cu venituri reduse şi va creşte consumul. Doar că nimeni nu înţelege exact despre ce este vorba, iar analiştii sunt, din nou, contrariaţi.
Premierul Victor Ponta a spus, zilele trecute, că intenţionează să adopte o Ordonanţă de Guvern prin care populaţia cu venituri sub medie să-şi poată restructura creditele beneficiind de un ajutor fiscal prin reducerea impozitului pe venit cu până la 200 de lei (potrivit ministrului bugetului Liviu Voinea), în condiţii stabilite de stat, cu prelungirea scadenţei creditului până la doi ani.
Confuziile pe marginea proiectul de lege prin care Guvernul ar putea să aplice o astfel de schemă sunt multiple, existând o serie de neclarităţi, mai ales cu privire la mecanismele prin care această măsura va ajuta populaţia.
Ne contrariază faptul că proiectul de lege nu este de găsit, atât presa cât şi cetăţenii fiind nevoiţi să-şi facă o părere doar pe seama declaraţiilor guvernanţilor.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mirel Palada ne-a spus, ieri, că proiectul de lege ar trebui să fie la Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Reprezentanţii MFP ne-au declarat, însă, că au aflat de acest proiect de la televizor, în urma declaraţiilor premierului, şi că nu ştiu dacă sau când va fi publicată o astfel de iniţiativă legislativă.
• Blănculescu: "Schema de ajutor depinde foarte mult de acordul băncilor"
Schema pe care Guvernul doreşte să o întreprindă privind acordarea unui ajutor fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie depinde, într-o foarte mare măsură, de sistemul bancar, instituţiile financiare putând sau nu să fie de acord cu o astfel de măsură, susţine Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.
Potrivit domniei sale, prin această manevră, toată lumea implicată va avea de câştigat câte ceva: "Instituţiilor bancare le va scădea numărul de credite neperformante, dat fiind că măsura gândită de autorităţi vizează populaţia care are un venit redus, aşadar acolo unde ar putea exista probleme la achitarea creditului. Populaţia care îndeplineşte criteriile de calificare este, de asemenea, ajutată, banii care îi rămân în buzunar putând fi direcţionaţi către consum, educaţie sau sănătate".
• AOAR: "Favorizarea unei singure categorii de datornici, principala problemă a schemei de ajutor fiscal"
Ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ridică problema echităţii, fiind o măsură care va încuraja rambursările, consideră reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"La prima vedere, măsura este favorabilă unei mari mase de oameni, dar se pune problema echităţii, adică de ce unii da şi alţii ba. A doua chestiune este aceea a folosirii unor resurse bugetare în scopul favorizării unei singure categorii. În al treilea rând, credem că este de fapt o măsură în avantajul băncilor, combinat cu interesul statului. Într-adevăr, rata de credite nerambursate este foarte mare, ca urmare băncile provizionează foarte mari sume de bani, reducându-şi profitul, şi, ca urmare, impozitul pe profit încasat de stat anul trecut a fost foarte mic. Atunci, pe lângă faptul că este foarte bună pentru populaţie, se mizează că ea va permite o mai mică provizionare din partea băncilor, ca urmare va creşte profitul, estimează Guvernul, şi, ca urmare, şi resursele bugetare, prin faptul că impozitul pe profit al băncilor va creşte", a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.
Domnia sa a subliniat că asemenea măsuri trebuie să fie egale pentru toţi. "M-aş fi bucurat să văd şi nişte discuţii cu privire la nevoia educaţiei financiare, pentru că, din păcate, în perioada 2004-2007, oamenii s-au cam aruncat (n.r. să se împrumute la bănci) fără să gândească dacă mai pot să-şi ramburseze creditele. Mulţi au semnat contracte de credit fără să le citească. Probabil mulţi au semnat şi au luat banii fără să aibă vreodată intenţia de a-i da înapoi. Trebuie să discutăm un pic şi despre educaţie în sectorul acesta, iar, în plus, în momentul în care orice Guvern vine cu o astfel de propunere, trebuie să prezinte stakeholderilor, adică restului cetăţenilor, care plătim taxe şi impozite, cât ne costă măsura şi ce beneficiu imediat ne aduce tuturor", a declarat, la rândul său, avocatul Gabriel Biriş, vicepreşedinte AOAR.
Preşedintele Asociaţiei, Florin Pogonaru, afirmă că cea mai gravă problemă în mediul de afaceri este legată de neplata datoriilor, devenită "morală socială", iar măsura anunţată va încuraja rambursările.
"Inclusiv cei care au bani şi posibilitatea să ramburseze au început să nu mai plătească. Este un fapt constatat", a adăgat Florin Pogonaru.
• Andreea Paul, PDL: "Promisiunile Guvernului USL privind restructurarea creditelor nu sunt decât vorbe în vânt"
Măsura fiscală promovată de Executiv este un mecanism electoral, prin care Guvernul Ponta încearcă să câştige la alegerile europarlamentare, susţine Andreea Paul, membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.
Domnia sa a declarat: "Guvernul Ponta îi trimite pe români să îşi prelungească creditul, ceea ce va duce în mod previzibil la scăderea ratelor, dobânda datorată băncilor urmând să fie, însă, achitată integral. Foarte probabil băncile vor aplica un comision de reeşalonare a creditelor, care va fi plătit tot de români. Executivul ne promite în schimb că, peste doi ani, s-ar putea să impoziteze mai puţin munca celor care şi-au prelungit creditele. Promisiunile Guvernului USL privind restructurarea creditelor nu sunt decât vorbe în vânt".
Conform declaraţiilor domniei sale, măsura este discriminatorie pentru că se adresează românilor cu venituri sub medie şi cu credite cu întârzieri la plată sub 90 de zile, ceilalţi datornici fiind exceptaţi de la această schemă. "Caracterul electoral al acestei promisiuni este evident prin faptul că de la această măsură sunt excluşi tocmai cei care sunt în cea mai disperată situaţie - cei care riscă să îşi piardă casa", a conchis Andreea Paul.
Recent, reprezentanţii statului au declarat că vor să reglementeze condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o restructurare pentru ca debitorul să beneficieze de credit fiscal, deşi proiectul de act normativ nu prevede vreo obligativitate pentru instituţiile de credit. Restructurarea trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe cumulativ, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Procesul de restructurare poate fi acordat o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior.