English
Nu a celui pierdut, conduşi de hermeneutica literaturii lui Proust, pentru că ar fi inutil. Societatea României ultimului secol şi jumătate, structural anti sau precar modernă, nu are cîtuşi de puţin conştiinţa faptului că ar fi pierdut ceva din tezaurul numit Timp. Dintre toate trăsăturile care ne disting în spaţiul nostru de existenţă socială, faţă de vecini, ori faţă de rudele latinităţii noastre, relaţia cu timpul este, de departe, cea mai puternic definitorie. Din nefericire, pentru destinul nostru istoric, prin negativitatea ei înrobitoare! Blaga avea dreptate, "Veşnicia s-a născut la sat". În lunga ei devenire, societatea românească rurală a dezvoltat un întreg arsenal de soluţii pentru a face ca relaţia organică cu această specie de "timp atemporal" să lucreze în favoarea ei, atît economic cît şi cultural, spiritual. Din păcate, încă de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, încercările noastre de "modernizare" au avut ca platformă nu transformarea treptată a societăţii rurale, trecerea ei spre modernizare şi nici construcţia "de la zero" a soluţiei alternative, societatea citadin-industrială, cum s-a întîmplat în nucleul societăţilor europene promotoare ale modernităţii.Tema constantă a slabelor noastre încercări de modernizare socială a fost dislocarea, dezagregarea sau de-a dreptul distrugerea societăţii rurale, proces început devreme şi dus "pe cele mai înalte culmi" de socialismul grotesc al "epocii de aur". Literatura română a ultimului secol şi jumătate este mărturia cea mai grăitoare a acestui îndelungat proces de anihilare a unei complexe forme de civilizaţie, moştenită doar pentru a fi considerată de generaţiile "timpurilor noi" ca o povară dispreţuită şi, în ultimă instanţă, condamnată la distrugere. Sentinţa a fost dusă la îndeplinire! Iar, ca urmare, odată cu reperele care ar fi trebuit să ne servească de călăuze în orizonturile modernizării, zace sfărîmată în ţăndări şi "veşnicia", singura formă de timp pe care am integrat-o vreodată social, deplin. Astăzi, în structurile eşuate ale vieţii noastre colective, ea nu mai însemnă nimic, pentru nimeni, nici "la oraş", nici "la sat". În locul ei nu a fost aşezat, integrat, asimilat social, nici timpul liniar, discontinuu, cuantificabil, egal cu el însuşi, mecanicizat şi matematizat, instituit de generaţia lui Newton şi Kant, şi nici vreo altă varietate, cum ar fi spaţio-temporalitatea elastică, proclamată de teoria relativităţii lui Einstein, care veghează la celălalt capăt al modernităţi, nici vreuna dintre variantele mai vechi ale timpului circular, ciclic. În realitate, societatea României s-a prăvălit într-un soi de gaură neagră a timpului, unde suportă un proces accelerat de descompunere în atomi şi cuante, pînă la dispariţia oricărei forme şi structuri recognoscibile.
Omul unidimensional al lui Marcuse, odată propulsat în istorie, nu doarme. Dimpotrivă, este harnic! Îşi ridică împrejur zidurile unei societăţi după chipul şi asemănarea sa, după structura sa. Societatea României de astăzi este societatea omului unidimensional al istoriei noastre moderne, în general, şi a celei comunistoide, în special. De aceea, în societatea de astăzi, timpul este unidimensional, are o singură formă de existenţă: "Acum". O formă care nu este nici pe departe tot una cu "prezentul". Prezentul presupune o triadă integrantă, împreună cu trecutul şi viitorul. "Acum" nu presupune pe nimeni şi nimic, temporal, vorbind. Este o entitate amorfă, autosuficientă, în care orice poate vieţui, oricît, cu condiţia să rămînă la nivelul minim al efortului de structurare.
Este suficient să privească cineva roată şi, ceea ce pare "teorie", se dezvăluie ca realitate palpabilă. Iau cîteva exemple, la întîmplare, şi oricine este binevenit să cerceteze altele, cîte doreşte, rezultatul va fi mereu acelaşi. Cum să explici reacţia societăţii româneşti la trecerea la cele veşnice a lui Mihai I-ul, Rege al României. Sunt multe condiţii de îndeplinit pentru ca această atît de surprinzătoare posibilitate să devină realitate. Iar dintre ele cîteva sunt absolut necesare. Prima pe listă, abolirea timpului curgător al Istoriei. Românii care au reacţionat, nu puţini, s-au comportat în mod clar, evident, ca şi cînd între încoronarea lui Mihai şi ultimul său drum către Mînăstirea Argeşului timpul nu ar fi existat. Ca şi cînd cele două evenimente definitorii pentru Omul şi Regele Mihai ar fi încăput fără nici un fel de dificultăţi într-o singură dimensiune temporală, cea a lui "Acum", unde orice, totul, poate fi înghesuit, alandala.
Luaţi relaţia societăţii româneşti cu istoria şi evenimentele sale recente, cu trecutul ei comunistoido-sovieto-stalinist. Majoritatea celor care au trăit acele vremuri le-au fixat, îngheţat, în structura unei mitologizări de convenienţă. Unii şi-au construit "mitul bun" al vremurilor bune, alţii "mitul rău", al vremurilor de coşmar! Îngheţarea aceasta, refuzul clar şi statornic de a cerne acel trecut printr-una sau mai multe grile, nu doar de valori, ci de logică a devenirii istoriei, nu este altceva decît pecetea lui "Acum" aplicată "salvator" peste ceva de care te împiedici, peste care dai fără nici o plăcere, atunci cînd ai altceva mai bun de făcut. De aceea trebuie să-l iei din cale, să-l atîrni, undeva, într-un cui şi să nu-ţi mai pese de el decît atunci cînd nu ai ceva mai bun de făcut. Adică, niciodată!
Luaţi comportamentul politicienilor României, din orice perioadă a istoriei noastre aşa zis moderne, după moartea lui Carol I, pînă astăzi. O să observaţi aceeaşi trăsătură definitorie, izbitoare: ignorarea timpului. Societatea interbelică, oamenii dar mai ales politicienii, şi-a trăit timpul ca şi cînd s-ar fi aflat într-o inexpugnabilă bulă de istorie, în care timpul s-a oprit pe loc. Credinţa lor absolută: nimic nu poate schimba nimic din ceea ce există "Acum"! Doar cînd s-a prăbuşit războiul peste România, timpul s-a cutremurat, dar a refuzat, în continuare, să se pună în mişcare! A reîngheţat în altă bulă a invariabilelor, cea a puterii, oprimării şi a falsului istorism al comunismului de pradă. Acum, după decembrie 1989, nimic mai izbitor în comportamentul politicienilor noştri decît lipsa de interes, ignorarea "suverană" a timpului şi a logicii sale, desfăşurarea întregului discurs şi parcurs politic ca şi cînd obiectivele sociale n-ar avea nici un fel de determinare pe axa timpului. Totul poate fi făcut şi desfăcut, oricum şi de oricîte ori vrem, ca şi cînd timpul nu există. Orice ţel politic minor merită urmărit, pînă în pînzele albe, orice obiectiv social major poate fi ignorat, ca şi cînd ziua de mîine, cînd ceea ce s-a făcut astăzi se poate la fel de bine desface, n-ar exista! Politicianul, politica şi mai general întreaga societate a României de astăzi trăieşte într-un unic, inamovibil, unidimensional. Altfel, colorat de evenimente ale căror consecinţe sunt ignorate, de vreme ce nu există nici o altă formă a timpului, decît izbăvitorul "Acum".
Ziua în care societatea României ar pleca în căutarea timpului pierdut, ar fi în fapt prima ei zi, plină, de modernitate. Din nefericire, orizontul acesta nu este vizibil privirii noastre şi teamă îmi este că suntem deja în postura dramatică a subiectului din poema eminesciană, obligat să constate: "Era pe cînd nu s-a zărit, azi o vedem şi nu e".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2017, 03:00)
... timpul! e la comun doar pe ceasornic, in rest, fiecare traieste in timpul sau ... timpul este o consecinta a formei, intr-o Idee poti deveni etern ... si din Idee el cazut, vazu ca timpul este scurt ... caci necajit de-o vina, asteapta vremuri de lumina ... privi nainte si napoi, si timpul ii paru greoi ... si inainte de privea, simtea ca lumea il lasa ... si inapoi daca privea, aceasi lume o gasea ... si iaca el ca se-ntreba, e treba lumii ori ii treaba mea ... sa-mi duc io casa-n ritmul...
1.1. Versuri, (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 23.12.2017, 20:09)
sa fie ele cam The Brute?
Scuze, daca gresesc. :))
2. Articol exceptional!
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2017, 05:46)
Asemenea articole sa tot citesti!
De fapt,autorul se depaseste pe sine de fiecare data.Iar eu,de fiecare data,imi zic,e cam maxim ce poate ,dar ,de fiecare data, ma insel....si ma bucur.
Da,Proust...Cine nu l-ar iubi pe Proust,de l-ar citi?De fapt,cine nu ar iubi scriitorii mari?
Ce au ei in comun?Ideile difera de la unul la altul ,dar nu pentru idei au scris,in general,ci pentru a da sansa cititorului sa priveasca dincolo de scris,de a-l face sa perceapa lumea in ansamblu,dincolo de...
2.1. inspiratie divina! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Sakomeea în data de 22.12.2017, 10:35)
Articol ca o binecuvantare!
2.2. SCUZE (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de SALOMEEA în data de 22.12.2017, 11:25)
PANA SI LA NUMELE MEU PUN DEGETUL PE ALTA TASTA ...A TELEFONULUI DIGITAL....
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2017, 21:01)
Bagat degetul gresit! periculos de tot.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.12.2017, 01:33)
NU SE INTRODUCE DEGETUL DOAR SE ATINGE...MAI AI MULTE DE INVATAT!
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.12.2017, 13:01)
Porcovane, te dai stilat!.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2017, 11:36)
Foarte bun articol!
In continuarea a ceea ce spune dl. Codita - cine se mai gândește acum ca au trecut de la Revoluție mai multi ani decât a stat Ceausescu la cârma României?!?
Cei 25 de ani ai lui Brucan au trecut de mult si nu se vede nicio schimbare in mentalitatea noastra. Suntem incremeniti intr-o capsula a timpului care pare inexpugnabila!
4. “societatea românească rurală”
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 23.12.2017, 19:46)
Si istoria ei fascinanta merita stradania de a i se prezenta punctele de interes, punctele nodale. Prima revolutie din istoria umanitatii este considerata Revolutia agrara, situata, in timp, acum cca 10 000 de ani. Deci, cu adevarat, “vesnicia s-a nasacut la sat”. Toate societatile au fost la inceputuri societati rurale si asa au ramas mult timp, pina cind, dupa multe milenii a avut loc in istoria societatii umane Revolutia stiintifica, urmata de Revolutia industriala....
4.1. Mostenire timpul sacru (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 24.12.2017, 07:29)
India nu are notiune timpului profan, istoria este mitologie....se pare ca auteait candva in acest spatiu atemporal numit azi Romania...sau poate ca timul sta pe loc,asa cum spune autorul...vesnicia este comuna filozofiei idiene si crestine...acesta este scopul vietii...vesnicia!...emurirea sufletului.Poate ca moderitatea distruge acest timp sacru din constiinte...timpul devine de aur. Timpul reprezinta bani, nu mai avem timp sa ne ocupam si de spirit! Este ceea ce ne dorim? Evolutia...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 25.12.2017, 14:51)
Salo, da-mi voie sa ma amuz discret de exaltarea ta cand vine vorba de ezoterism. Tocmai ce intaresti spusele dlui Codita -prin extensie- in sensul ca pornesti de la vesnicie si ajungi la vegetarieni; in final iese o "shaorma cu de toate".
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 30.12.2017, 10:20)
Toti indienii...asa gandesc...ca a fi spiritual inseamna sa cauti aronie cu nayura, ahimsa ca sa poti atinge vesnicia...te poti amuza de modul prezentarii mele mai putin structuratw dar e bine sa respecti o filozofie de viata a unui subcntinent, cel indian...ei traiesc inrr-un timp sacru...continuu.
5. fără titlu
(mesaj trimis de Mihai D în data de 25.12.2017, 14:29)
Foarte bun editorial. Profund. Legaturile cauza-efect sunt line, ne-fortate. Mi-as fi dorit sa-l scriu eu, dar important este ca cineva l-a scris iar noi ceilalti il "consumam". Intr-adevar institutia lui "acum" este omniprezenta si paguboasa.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de C C în data de 26.12.2017, 06:19)
Totuși nu exagerați. Nu se putea scrie de altcineva. Va lăudați degeaba. Nu ați făcut nimica. Ce văd face nu știu sa credeți asta când nu dovediți nimica. Sa va fie de Rușine.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 26.12.2017, 10:27)
Acest mesaj pare scris de cineva care doar de curand a inceput sa-si exerseze atat gandirea cat si limba romana. Te incurajez sa continui; intr-o zi ai sa reusesti !
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.12.2017, 14:27)
BURSA, trist sfarsit de an 2017!.
Suntem si fara rege si fara (macar) un Editorial, de atata vreme................
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2017, 20:47)
Domn' profesor este ...in cautarea timpului!
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.01.2018, 18:12)
ASA ESTE..AI GHICIT..DAR BURSA NU LUCREAZA ...IN ACRSTE NOPTI MAGICE....ASA CA TIMP BERECHET PENTRU CAUTAREA TIMPULUI!
6.3. Cand tot tai frunza la caini (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.01.2018, 17:06)
Fugit ireparabile tempus! deci timpul pierdut este bun pierdut; poate nu si pentru Codita.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.01.2018, 11:54)
Libertatea e ingredientul lipsa .
Societatea,in general, benefiaza cu varf si indesat de cuceririle tehnologiei si altele asemenea ,insa , cu cat se infrupta din ele ,cu atat uita ce ii este esential ,ca fiinta umana. Ajunge sa isi piarda libertatea ,incorsetat de tehnologie , de mentalitati , de lancezirea mintii .
Multitudinea de opinii, de pareri ,multe dintre ele , mai ales acestea ,fara valoare , il fac pe om sa isi piarda identitatea.
Libertatea unui om integru ,mai ales din...
7.1. Erata (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.01.2018, 11:58)
'...La multi ani,dle Codita!'
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.01.2018, 17:36)
MULTI DE CAUTARE A TIMPULUI!
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de C. Cristi în data de 03.01.2018, 17:20)
Am plans la Revelion. Totus, unde este pensia. Nu se face nimica doar se.scre degeaba.
7.4. Delir (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de Toto Margo în data de 04.01.2018, 18:19)
Cristi C ca de obicei cu probleme de sănătate...
7.5. Rabdare stimabile (răspuns la opinia nr. 7.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.01.2018, 21:43)
Sa-l vezi acum ce se agraveaza; nu mai primeste retete gratuite de la medicul de familie.