Profitabilitatea medie anuală a indicilor bursieri a fost cu 4,8% peste cea a obligaţiunilor guvernamentale în perioada 2012-2018, recompensând astfel investitorii care şi-au asumat un risc mai mare prin plasamentele pe piaţa de capital, potrivit unui studiu PwC România.
"Indicii pieţei de capital au generat un câştig suplimentar (peste cel al obligaţiunilor guvernamentale) de 4,8% în cazul BET şi, respectiv, 13,9% în cazul BET-TR în ultimii 7 ani. Randamentele superioare au compensat astfel investitorii care şi-au asumat un risc investiţional mai mare prin plasamentele în acţiuni. Randamentul mediu anual ar fi fost încă şi mai mare dacă recent introdusele măsuri fiscale şi legislative nu ar fi dus la scăderea semnificativă a cotaţiilor acţiunilor listate la BVB", se arată într-un comunicat al PwC, conform Agerpres.
De asemenea, randamentele din dividende generate de companiile listate pe piaţa locală de capital sunt la niveluri mai ridicate comparativ cu cele oferite de cele listate pe pieţele mai mature. Astfel, randamentul mediu din dividende a fost de 8% în 2016 (cel mai mare randament din dividende din lume la acel moment), 7,9% în 2017 şi 7% în 2018.
În urma corecţiilor pieţei din ultimul trimestru al anului 2018, multiplii de evaluare ai companiilor listate la BVB au scăzut semnificativ şi sunt acum la nivelul minim al ultimilor cinci ani în cazul sectoarelor financiar, petrol şi gaze şi servicii medicale, arată studiul PwC.
"Preţurile actuale ale acţiunilor, raportate la profiturile companiilor, sunt la niveluri atractive pentru investitori, dar trebuie avut în vedere şi faptul că, din pricina incertitudinilor fiscale şi legislative, piaţa de capital din România este percepută ca fiind una dintre cele mai riscante din regiune, după cea din Grecia, ceea ce înseamnă că investitorii aşteaptă randamente şi mai mari pentru a-şi plasa banii în acţiuni locale", a declarat Sorin Petre, partener, liderul Echipei de Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, conform Agerpres.
Nivelul mediu al preţului acţiunilor raportat la profiturile companiilor listate (P/E ratio) a scăzut cu 19,6% în 2018 în rândul tuturor sectoarelor analizate comparativ cu aceeaşi analiză a PwC realizată în 2017, cele mai scăzute niveluri ale indicatorului P/E fiind în sectorul de Petrol şi Gaze şi Servicii Financiare (de 7,5 şi respectiv 7,6), în vreme ce nivelurile cele mai ridicate s-au înregistrat în industria bunurilor de larg consum (14,5) şi în cea de electricitate (14,3).
"Nivelurile indicatorului P/E de la BVB sunt semnificativ mai mici decât cele de dinainte de criza financiară, ceea ce denotă o atitudine mai conservatoare a investitorilor în privinţa evaluării activelor de pe piaţa de capital şi, potenţial, acţiuni subevaluate", se arată în analiza PwC.
Sectoarele Petrol şi Gaze şi Servicii Medicale au înregistrat cea mai scăzută volatilitate la nivelul indicatorului P/E, fiind percepute de investitori drept sectoare cu o performanţă financiară mai stabilă, în timp ce sectorul de electricitate a înregistrat cea mai mare volatilitate în privinţa acestui indicator, scrie Agerpres.
Analiza pe termen lung a arătat că nivelul de capitalizare de piaţă al companiilor din sectorul de Petrol şi Gaze şi din cel al industriei prelucrătoare, a fost cel mai puţin afectat de ciclurile economice, în vreme ce companiile din serviciile medicale şi al industriei bunurilor de larg consum, au fost cele mai afectate de schimbările economice adverse, fiind direct conectate la evoluţia pieţei locale, menţionează raportul.
"Dacă ne uităm la capitalizarea pieţei de capital, se observă faptul că România are o piaţă bursieră mult sub potenţialul economic, cu o pondere a capitalizării bursiere în PIB de doar 16%, în vreme ce Croaţia, Grecia, Bulgaria, Cehia şi Ungaria au o pondere mai mare a capitalizării bursiere raportat la PIB (35% - Croaţia, 29% - Grecia, 24% - Bulgaria, 20% - Cehia şi 19% - Ungaria). Cu alte cuvinte, avem un potenţial mare de dezvoltare şi un mare pas înainte ar fi includerea BVB pe lista pieţelor emergente, faţă de statutul actual de piaţă de frontieră. Marele obstacol faţă de o astfel de promovare este lichiditatea scăzută a pieţei de capital local dar şi, din păcate, frecventele schimbări legislative şi fiscale, care nu au ajutat la îmbunătăţirea percepţiei asupra pieţei locale de capital. Acestea au avut un impact negativ asupra pieţei, scăzând valoarea companiilor listate şi majorând primele de risc. Pe 19 decembrie 2018, ziua în care s-a anunţat OUG 114, indicele BET a scăzut cu 11,2%, anulând într-o singură zi creşterea acumulată pe parcursul întregului an", a explicat Ileana Guţu, Senior Manager, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, informează Agerpres.
Potrivit sursei citate, în ultimul an a existat doar o singură ofertă publică iniţială la BVB, cea a producătorului de vinuri Purcari, care a adus mai mult de 70 de milioane de euro pe piaţa de capital, însă s-a înregistrat o scădere semnificativă în activitatea pieţei primare de capital faţă de nivelul din 2017, când au fost încheiate 4 IPO-uri, incluzând listarea masivă a Digi Communications.
"Deşi România a înregistrat o creştere economică impresionantă în ultimii câţiva ani, iar PIB/capita exprimat la paritatea puterii de cumpărare a crescut la 60,7% din media UE 28, reflectând procesul de convergenţă economică, piaţa locală de capital nu a beneficiat în aceeaşi măsură de pe urma acestei creşteri economice. Autorităţile ar putea accelera dezvoltarea pieţei bursiere locale prin repornirea procesului de listare a companiilor de stat, dar şi, încă şi mai important, prin menţinerea unui cadru fiscal şi legislativ stabil şi predictibil", a conchis Sorin Petre.
Studiul PwC (Valuation multiples in the context of Bucharest Stock Exchange and local M&A market) a comparat performanţa principalilor indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BET şi BET-TR) cu randamentul la maturitate al obligaţiunilor guvernamentale româneşti, conform Agerpres.
Acesta a prezentat tendinţele multiplilor de evaluare pentru 80 de companii listate la BVB, acoperind perioada 2007-2018, cu un accent pe cele din sectorul bunurilor de larg consum, petrol şi gaze, servicii financiare, servicii medicale, producţie industrială, industria materialelor de construcţie şi cel al electricităţii.
Actuala analiză acoperă perioada ianuarie 2007-decembrie 2018 şi reflectă performanţa sectoarelor economice selectate de-a lungul mai multor cicluri economice.