ÎN ULTIMA PERIOADĂ, Aurel Şaramet, FNGCIMM: Garanţiile merg către creditele de subzistenţă

Reporter: Cum se resimte perioada de criză la nivelul FNGCIMM?

Aurel Şaramet: Incertitudinea, pentru că aceasta ar trebui să fie definiţia pieţelor financiare, nu numai pe plan naţional, dar şi pe plan internaţional, nu are neapărat un impact direct asupra instituţiei noastre, în sensul că noi am avea vreo conexiune directă cu vreunul dintre jucătorii de pe piaţă, poate doar din perspectiva faptului că fiind gestionari de lichidităţi avem incertitudini cu privire la strategia de plasamente pe piaţa financiară fie că o facem pe termen scurt sau pe termen lung. Personal nu îmi fac probleme cu privire la starea de funcţionalitate a băncilor în România.

Din perspectiva impactului indirect, sigur că există conexiuni cu activitatea fondului, cel puţin sub două aspecte. Unul este legat de faptul că încetinirea ritmului de creditare este un lucru manifestat deja, are ca şi consecinţă directă asupra activităţii fondului faptul că în structura garanţiilor acordate la credite ponderea cea mai mare o au creditele pentru capital de lucru, deci pentru activitatea curentă şi mai puţin pentru investiţii. Sunt mai puţine asumări cu orizonturi de timp mai lungi. Nimeni nu mai are curaj să-şi definească o strategie pe termen lung.

Sub un alt aspect, băncile solicită în afara garanţiei noastre la nivele maxime, ceea ce nu este tocmai bine pentru IMM-işti şi colaterale din ce în ce mai mari şi mai consistente tocmai pentru a-şi proteja provizioanele şi riscul eventual de neplată. Din această perspectivă suntem obligaţi să ne adaptăm strategia la această realitate economică.

Reporter: Ce pondere au garanţiile pentru investiţii şi cele pentru capitalul de lucru?

Aurel Şaramet: Peste 75% sunt pentru capital de lucru şi până în 25% sunt pentru investiţii. Acum vreo trei patru ani ponderea investiţiilor era la 41-43%, nu 25%. În ultima perioadă garanţiile noastre merg către capitalul de lucru, care este până la urmă un credit de subzistenţă, de existenţă. În acelaşi timp, politica noastră a fost asumată conştient, chiar dacă a presupus riscuri mari pentru că a fost singura cale să menţinem activităţile de rigoare cu consecinţa directă asupra menţinerii locurilor de muncă, alt­fel şomajul ar fi avut consecinţe mai mari şi cu efecte nu întotdeauna uşor de anticipat.

Reporter: Cum aţi descrie relaţia cu băncile comerciale în această perioadă de criză?

Aurel Şaramet: Sunt aspecte legate doar de o anumită lipsă de comunicare între conducerea centrală a băncilor şi funcţionarii din sucursalele instituţiilor de credit, în sensul necunoaşterii de către aceştia din urmă a tuturor prevederilor şi convenţiilor semnate la nivel central şi de aici unele confuzii şi întârzieri în documente, dar care nu au legătură directă cu ceea ce se întâmplă pe piaţa internaţională. Nu în ultimul rând, există nu numai din partea băncilor, dar şi din partea mediului de afaceri o anume reticenţă în a mai angaja credite. Este rău că oamenii nu încearcă să privească dincolo de anatema crizei iminente, pentru că până la urmă marile strategii în dezvoltarea multor companii şi chiar la nivel naţional şi multinaţional s-au dezvoltat în perioadă de criză şi imediat după criză. Dacă începi să gândeşti după ce ţi se pare că a trecut criza, atunci ai un moment de inerţie mare care s-ar putea să te scoată din piaţă.

Reporter: Dar relaţia cu autorităţile cum s-a des­făşurat?

Aurel Şaramet: Din punctul nostru de vedere, relaţia cu autorităţile mai ales cu Guvernul, cu Ministerul Finanţelor Publice a fost o relaţie bună, de comunicare. Relaţia cu autorităţile nu a avut sincope, dată fiind legătura dintre noi şi ei de mai mulţi ani n-au fost asperităţi, am fost sprijiniţi atunci când am solicitat anumite adaptări normative, legislative şi ultima veste este că am fost şi capitalizaţi. Urmează să primim banii în următoarele săptă­mâni, ceea ce atestă că autorităţile cunosc şi utilitatea noastră, şi necesităţile noastre.

Reporter: Spre ce direcţii se vor îndrepta banii după majorarea capitalului?

Aurel Şaramet: Destinaţia este în continuare susţinerea absorbţiei fondurilor europene, dar în sens mai larg susţinerea activităţii de investiţii potrivit cu noua strategie a Guvernului care va pune accentul pe creşterea economică bazată pe investiţii, pe dezvoltare generală şi mai puţin pe consum. Avem deja politici pregătite care vor debuta începând cu anul următor.

Reporter: Aveţi vreo propunere pentru autorităţi pentru anul viitor?

Aurel Şaramet: Dacă ar fi timp, pentru că evenimentele se succed cu o dinamică surprinzătoare pentru orice om, oricât de bine ar fi pregătit, poate că ar trebui să medităm asupra unor priorităţi cu orizonturi de timp mai lungi, pe care Guvernul le-ar avea în dezvoltarea activităţii economice, în sensul să pună mai mult sau mai puţin accent pe unele dintre ele.

Reporter: Care este valoarea garanţiilor acordate de FNGCIMM până în prezent?

Aurel Şaramet: Vom încheia anul acesta cu garanţii acordate pentru IMM-uri de circa 530 de milioane de euro. Anul trecut am avut aproape 490 milioane de euro, deci însumate am depăşit demult un miliard de euro, dar eu întrevăd că, pentru această perioadă şi poate pentru prima parte a anului viitor, creditarea nu va avea ritmul sau dinamica aşteptată de mediul de afaceri. Noi vom păstra o dinamică cu trend pozitiv de creştere a garanţiilor, pentru că cele mai multe, potrivit cu stadiul actual al economiei şi mai ales cu cu cel al IMM-urilor, se vor adresa în continuare creditelor pentru capital de lucru sau reînnoirii creditelor aflate în derulare, pentru că ele trebuie să-şi continue activitatea pentru o primă parte a anului. Eu sunt mai optimist pentru partea a doua a anului viitor.

Au crescut garanţiile, a crescut activitatea în general a fondului, dar au crescut şi plăţile pe care le facem pentru IMM-uri şi care ne fac să fim ceva mai prudenţi. Anul trecut am plătit vreo 26-27 milioane de euro, anul acesta estimăm că vom plăti 37 de milioane de euro şi estimăm pentru anul 2012, 40-42 milioane de euro.

Reporter: Care sunt domeniile în care activează companiile care solicită garanţii?

Aurel Şaramet: Au fost din domenii previzibile, din domenii care au fost marcate de impactul crizei şi anume din comerţ, în primul rând, oarecum într-o proporţie mai mică, dar şi din domeniul construcţiilor. Nu s-au manifestat într-o măsură aşteptată de unii, de exemplu în zona industriei, în zona prelucrătoare şi nici în zona serviciilor nu a fost impactul atât de mare. Comerţul deţine la ora actuală peste 40% din plăţile noastre.

Reporter: Vă aşteptaţi ca, anul viitor, solicitările pentru garanţii să vină din aceleaşi domenii?

Aurel Şaramet: Nu cred că vor fi schimbări spectaculoase în trend pentru că este cunoscut că orice revenire sau coborâre are o inerţie de implementare şi până atunci, structura se păstrează pentru că vorbim de credite deja acordate, care au o anumită vechime şi care sigur se vor manifesta în continure, într-o piaţă cu un grad de incertitudine ridicat.

Trebuie să facem mai mult cunoscut faptul că în perioada de criză se trăieşte. Este un lucru extrem de important, pentru că am văzut că mulţi dramatizează această perioadă, ca şi cum ar fi înainte de apocalipsă. Este greşită această abordare. Se poate trăi şi în perioade dificile.

Reporter: Cum s-au comporat antreprenorii în această perioadă tensionată?

Aurel Şaramet: În general, din analiza bilanţurilor pe care noi le vedem, cu unele excepţii, cifrele de afaceri s-au menţinut sau au scăzut în raport cu anul trecut. Este un semnal care confirmă o anumită evoluţie, dar subliniez, cu anumite excepţii, am fost surprins să văd chiar în zona prelucrătoare anumite companii a căror cifră de afaceri a crescut şi unele chiar cu mult. Antreprenorul în general a devenit un pic mai prudent, poate puţin mai raţional, pentru că exista o abordare cam prea optimistă despre activitatea economică şi despre facilitatea de a obţine în orice condiţii credit, ca şi cum acesta era un drept dat vreo constituţie. Aici lucrurile s-au corectat în timp, dar ei întrevăd în continuare şi eu la rândul meu ca observator şi mediator între bănci şi IMM, observ păstrarea, şi după părerea mea acesta ar fi un element îngrijorător, unui anatagonism între mediul de afaceri în general şi bănci în special. Afaceriştii acuză băncile uneori fără argumente prea multe că nu le acordă credite apreciind că le merită, iar din partea băncilor este, de asemenea, o reacţie de aversitate legată de faptul că ai spus IMM ai spus risc înalt, fără să existe statistici care să şi demonstreze acest lucru. Pe termen scurt sau mediu cel mult ar trebui modificată această abordare în mod reciproc.

Reporter: Cu ce rezultate încheie acest an programul Prima Casă 4 şi programul Mihail Kogălniceanu?

Aurel Şaramet: Au mers bine, în sensul că s-au încadrat în parametrii anticipaţi. Cel puţin în ultimele luni după ce a demarat Prima Casă 4, adică din iulie, de la 50 de dosare pe lună am ajuns la o medie de 100 de dosare pe lună în ultimele două trei luni, aşa încât la ora actuală avem pe Prima Casă aproape 460 de milioane de euro de credite acordate, ceea ce înseamnă garanţii de peste 230 de milioane de euro, deci aproape 12.000 de contracte numai pe Prima Casă 4.

Programul Mihail Kogălniceanu a demarat numai de vreo lună şi ceva. Sunt la noi venite şi aprobate doar vreo 30 de garanţii, dar sunt în bănci, în lucru, aproape 1.500 sau chiar 1.800 de solicitări de garanţii în cadrul programului, pentru că programul prezintă un anume interes şi prin faptul că are dobânda subvenţionată. Constat însă că nu este suficient de bine cunoscut acest program în piaţă. În acest sens, împreună cu Agenţia pentru IMM-uri gândim o strategie de promvare a acestui tip de produs începând cu anul viitor. Eu cred că anul viitor se vor apropia realizările de ceea ce au anticipat agenţia şi Guvernul faţă de cele 12.000 de întreprinderi care ar urma să fie beneficiare ale acestui program.

Reporter: Având în vedere că numărul creditelor acordate prin Prima Casă ar putea să crească, ca urmare a noilor reglementari BNR, va aşteptaţi, anul viitor, la un plafon mai mare pentru acest program?

Aurel Şaramet: Programul Prima Casă va continua cu certitudine pentru că sunt resurse disponibile. Cred că Guvernul ar putea să aibă această intenţie, dacă execuţia bugetară în ultima parte a anului va permite acest lucru, deoarece avem o proiecţie de buget destul de restrictivă. Dacă în partea a doua a anului execuţia bugetului va arăta că există resurse şi dacă şi creşterea economică se va încadra în parametrii anticipaţi, atunci s-ar putea să mai existe această posibilitate în corelaţie cu confirmarea interesului, în continuare, pentru acest program.

Reporter: Ce sfaturi aveţi pentru micii oameni de afaceri pentru următoarea perioadă?

Aurel Şaramet: Există soluţii, există zone de nişă încă neexplorate în care se pot dezvolta afaceri mai ales pentru cei îndrăzneţi şi cu viziune. Acum este momentul să construiască strategii. Acum trebuie proiectate activităţi, strategii, dezvoltări, pentru următorii trei patru ani, nu pentru următoarele şase luni, acum este momentul.