ÎN URMĂTORII ZECE ANI, Banca Mondială vrea să-şi majoreze creditarea cu 50%

Banca Mondială (BM) speră să-şi majoreze creditarea cu 50% în următorii 10 ani, reducând costurile, relaxând restricţiile pe suma maximă creditabilă şi percepând comisioane mai mari de la statele bogate pentru unele servicii, transmite Reuters.

În prezent, portofoliul de credite al BM se ridică la circa 200 miliarde dolari.

Săptămâna aceasta, conducerea Băncii Mondiale a semnat un plan ce urmăreşte creşterea creditării cu 100 de miliarde de dolari. Detaliile planului urmează să fie definitivate înaintea reuniunilor din aprilie ale BM şi FMI.

Aceasta ar urma să fie prima mare realiniere strategică a Băncii Mondiale de după 1996, spre a face instituţia mai eficientă şi mai adecvată la nevoile debitorilor. Potrivit noii strategii, BM va căuta modalităţile prin care poate majora portofoliul de credite pentru a putea rămâne relevantă pe piaţă, în condiţiile unei competiţii sporite pentru fonduri de dezvoltare.

În prezent, ţările cu venituri medii, inclusiv primii cinci debitori ai Băncii Mondiale (China, Brazilia, Turcia, India şi Indonezia) se pot baza mai mult pe finanţarea privată şi împrumuturi bilaterale. Cu toate acestea, BM consideră că aceste ţări (care au în continuare, numeroşi săraci) va trebui să aibă acces la consilierea şi experienţa ei în domenii precum mediu şi infrastructură. În plus, creditele oferite de Banca Mondială au o dobândă mai mică decât cele acordate de sectorul privat.

Reuters mai scrie că sporirea creditării cu 100 de miliarde de dolari ar urma să vină de la BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), divizia Băncii Mondiale care se concentrează pe reducerea sărăciei în ţările cu venituri medii. BIRD primeşte contribuţii de la fiecare dintre cele 187 state membre, dar BM speră să poată creşte singură finanţarea, inclusiv prin reducerea raportului dintre credite şi capital.

Anul trecut, în octombrie, directorul financiar al Băncii Mondiale declara că instituţia are de gând să-şi reducă bugetul administrativ cu 400 de milioane de dolari în următorii trei ani, pentru a putea să ofere credite mai mari statelor beneficiare.