ÎNAINTE SĂ PREIA PORTOFOLIUL PENTRU BUGET, Gunther Oettinger a propus reglementarea copyright-ului pe Internet

Gunther Oettinger, fost comisar european pentru economia şi societatea digitală, desemnat recent comisar european pentru resursele bugetare şi umane de către Jean-Claude Juncker, a făcut, la finalul anului trecut, o propunere legislativă care poate schimba radical modul în care mediul online lucrează în prezent.

Potrivit Juliei Reda, membru al Parlamentului European pentru Germania şi Vicepreşedinte al grupului politic din Parlamentul European care conţine partide politice ecologiste, regionaliste şi naţionaliste - Greens/EFA, propunerile înaintate de Gunther Oettinger vor provoca daune majore asupra obiceiurilor de zi cu zi de pe internet şi asupra multor servicii online, care vor deveni ilegale, supuse unor taxe sau, cel puţin, împotmolite în incertitudine juridică.

Julia Reda a publicat pe site-ul personal (juliareda.eu) o listă cu activităţile care vor deveni ilegale în cazul în care propunerile lui Gunther Oettinger vor fi adoptate.

• Propunere: Fară licenţă de la editor, copierea fragmentelor din articole de ştiri va fi ilegală

Copierea fragmentelor din articole de ştiri pe un blog sau un site personal, fără o licenţă de la editor, va fi considerată o încălcare a legii, potrivit proiectului, care mai precizează că dreptul de autor se acordă timp de 20 de ani de la data publicării.

Comisia Europeană nu a propus nicio excepţie pentru persoane fizice sau pentru cei care folosesc fragmentele în scopuri necomerciale. De asemenea, nu contează dacă un link către sursa textului citat este furnizat sau nu.

• Surse din personalul lui Oettinger: "Serviciile precum Twitter, unde conţinutul este distribuit, sunt ţintele propuse ale legii"

De asemenea, proiectul îşi propune să interzică preluarea titlurilor creative.

Julia Reda oferă drept exemplu un titlu celebru din tabloidul german Bild - "Wir sind Papst" ("Noi suntem Papa"). Cu excepţia cazului în care persoana care preia aceste cuvinte îl plăteşte pe editorul Bild, Axel Springer, pentru o licenţă, afişarea acestor trei cuvinte ar fi o încălcare a drepturilor de autor suplimentare propuse pentru editori, conform propunerii.

Reţelele de socializare, precum Twitter, nu sunt ferite de noile propuneri legislative, fiind ilegală publicarea a astfel de titluri. Presa germană a citat persoane din personalul lui Gunther Oettinger declarând că "serviciile precum Twitter, unde conţinutul este distribuit, sunt ţintele propuse ale legii".

Nimic din propunere nu indică faptul că titlurile generale ar fi excluse din noua legislaţie, deşi ar fi dificil, în practică, să se decidă dacă cineva a copiat un astfel de titlu sau l-a scris în mod independent.

• Oettinger propune să nu mai fie permise distribuirile de link-uri pe reţelele sociale

Atunci când un link este publicat pe o reţea socială, precum Twitter sau Facebook, este generată automat o previzualizare a imaginii asociate articolului şi un fragment din text. Comisarul european a propus ca aceste moduri de a publica să fie supuse licenţierii, în cazul în care articolul aparţine unei publicaţii de presă. Dacă reţelele de socializare nu doresc să înceapă să plătească pentru link-uri, atunci acestea pot opta pentru a dezactiva această funcţie de previzualizare, ceea ce ar face interfeţele lor mai puţin prietenoase, susţine Julia Reda.

• Motoarele de căutare ar trebui să obţină licenţe pentru afişarea rezultatelor de căutare

O altă propunere a comisarului european atinge motoarele de căutare. Julia Reda explică: "Pentru a permite utilizatorilor să caute pe web, un motor de căutare trebuie mai întâi să «citească» toate site-urile cu ajutorul unui robot şi să creeze o bază de date care să precizeze de unde provine conţinutul. Pentru a fi utilă, o astfel de bază de date trebuie să includă copii ale materialului cu drepturi de autor.

Din punct de vedere practic, motoare de căutare precum Google sau Bing ar trebui să obţină licenţe de pe toate site-urile jurnalistice, sau o licenţă generală printr-o societate de gestiune colectivă care ar putea fi creată în acest scop - sau, în ultimă instanţă, ar trebui să delisteze conţinutul din rezultatele căutării".

Din moment ce site-urile de ştiri obţin cea mai mare parte de trafic online de la Google, acestea ar opta, probabil, pentru a oferi companiei Google o licenţă gratuită pentru a continua listarea lor, însă motoarele de căutare mai mici nu ar fi atât de norocose, rezultând dispariţia a mai multor astfel de companii de pe piaţă.

Obţinerea de informaţii de pe internet este în prezent posibilă printr-o excepţie de la dreptul de autor, care este esenţială pentru buna funcţionare a mediului online, menţionează Julia Reda: "Pe de o parte, orice reproducere a unei opere protejate necesită o licenţă, pe de altă parte, excepţia permite în mod explicit copii care sunt «tranzitorii sau accidentale (şi) o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnologic al cărui unic scop este acela de a permite o transmisie într-o reţea între terţi, de către un intermediar sau o utilizare legală»".

Până în prezent, era clar că afişarea rezultatelor pe motoarele de căutare, care sunt prea scurte pentru a intra în conflict cu protecţia drepturilor de autor, este o utilizare legală, explică sursa citată. În cazul în care acest lucru este schimbat prin introducerea noilor legi, care s-ar aplica chiar la cele mai mici fragmente, afişarea rezultatelor căutării care conduc la site-urile de ştiri nu ar mai fi legală, susţine Julia Reda.

• O altă propunere este ca toate site-urile să fie obligate să verifice conţinutul care este publicat

Proiectul lui Oettinger stipulează că reţelele de socializare şi alte site-uri care permit utilizatorilor să publice sau să stocheze imagini vor avea obligaţia să verifice fiecare fotografie în parte pentru a se asigura că nu sunt încălcate drepturile de autor.

Julia Reda explică că aceste site-uri vor fi nevoite să creeze un sistem care să recunoască automat conţinutul foto şi să compare fiecare imagine nouă cu cele existente într-o bază de date de conţinut protejat.

Obligaţia de a scana toate imaginile publicate pentru încălcarea drepturilor de autor s-ar aplica la orice tip de serviciu care găzduieşte cantităţi mari de lucrări, nu doar fotografii.

De asemenea, obligaţia de a scana toate imaginile nu s-ar aplica doar la site-urile comerciale, ci şi la proiecte cum ar fi Wikipedia, care nu produc profit.

Wikipedia este o enciclopedie online gratuită, deţinută de organizaţia nonprofit Wikimedia Foundation. Pe acest website, voluntarii produc conţinut şi încarcă imagini, însă cu noua legislaţie, aceştia ar trebui să pună în aplicare tehnologiile de recunoaştere a conţinutului.

Într-un comunicat de presă, din data de 14 septembrie 2016, publicat pe site-ul Uniunii Europene (europa.eu), Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: "Vreau ca jurnaliştii, editorii şi autorii să fie plătiţi în mod echitabil pentru munca lor, fie că este făcută în studiouri sau în camere de zi, fie că sunt difuzate online sau offline, indiferent dacă acestea sunt publicate printr-o maşină de copiat sau publicat în scop comercial pe web".

De asemenea, Gunther Oettinger a afirmat: "Industriile noastre creative vor beneficia de pe urma acestor reforme care abordează provocările erei digitale cu succes, oferind în acelaşi timp consumatorilor europeni o gamă mai largă de conţinut pentru a se bucura de el".

În prezent, utilizatorii de internet din UE ascultă muzică, citesc presa, vizioneaza seriale TV şi filme sau joacă jocuri online, însă celor care oferă aceste servicii online le este greu să îşi controleze drepturile de autor atunci când îşi oferă conţinutul în afara ţării lor, în spaţiul UE, potrivit comunicatului citat. Creatorii, deţinători de drepturi de autor şi editorii de presă sunt de multe ori în imposibilitatea de a negocia condiţiile sau plata pentru utilizarea online a operelor şi a performanţelor acestora, mai arată reprezentanţii Uniunii Europene.