Temperaturile înregistrate în ultimii cinci ani au făcut ca opinia publică din lumea întreagă să le dea credit specialiştilor care susţin că pământul se confruntă cu fenomenul încălzirii globale. Anul trecut a fost cel mai cald din ultimii 136 de ani şi 2016 a început la fel de "fierbinte" potrivit datelor oferite de NASA, luna ianuarie a fost cea mai caldă de când se fac măsurători precise.Conform NASA, temperatura medie la nivel global a fost în ianuarie cu 1,13 grade Celsius mai ridicată decât valoarea normală. Potrivit agenţiei americane National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), citată de agenţia France Presse, în ianuarie 2016, temperatura medie de pe planetă la suprafaţa solului a fost cu 1,56 grade Celsius peste cea a secolului al XX-lea o creştere s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte oceanele cu 0,86 de grade Celsius peste media secolului trecut.
În ultimul deceniu, lumea ştiinţifică a fost divizată: o parte, mai consistentă, susţine cu tărie că asistăm la o încălzire globală, în timp ce o altă tabără vorbeşte de o răcire care ne va afecta pentru o lungă perioadă de timp. În 2009 a fost lansată pe piaţă varianta unei răciri dramatice. Un reputat geolog şi profesor la Western Washington University, Don Easterbrook, a fost printre primii care au prezentat date ştiinţifice care arată că Pământul se va confrunta cu o vreme mai rece decât mediile obişnuite în următorii 25-30 de ani. Într-un studiu, publicat de acesta în mai multe reviste de ştiinţă din SUA, susţinea că răcirea temperaturii care s-a resimţit până în 1945 a fost urmată de un val de încălzire, care s-a încheiat în 1998. După această dată temperaturile au fost unele apropiate de normal, cu variaţii mici, iar din 2009 se va intra într-un ciclu de răcire. Susţinătorii răcirii afirmă că teoriile bazate pe schimbări climaterice cauzate de activitatea oamenilor (poluarea) sunt doar nişte speculaţii ale ecologiştilor care au diverse interese politice.
Realitatea ultimilor ani a demonstrat că lucrurile stau exact invers, iar încălzirea este tot mai accentuată. În urmă cu doi ani a fost lansată o nouă ipoteză legată de sursa încălzirii globale. Suprafaţa Oceanului Arctic s-ar putea afla la originea emisiilor de metan, un important gaz cu efect de seră, potrivit unui studiu realizat de experţii în climă. Oamenii de ştiinţă au constatat concentraţii importante de metan în apropiere de suprafaţa oceanului, în special în zonele în care apar bucăţi de gheaţă. Astfel, printr-un mecanism până acum necunoscut, apele de la suprafaţa Oceanului Arctic ar putea reprezenta o sursă importantă de metan, "potenţial sensibil la schimbările înregistrate la nivelul suprafeţei îngheţate a mării", au explicat autorii studiului , coordonat de Eric Kort, de la Institutul de tehnologie din California (Caltech), publicat de Nature Geoscience. Savanţii au constatat deja că metanul, captiv vreme de milioane de ani în permafrostul din Siberia şi din America de Nord, "evadează" din sol atunci când temperaturile cresc. El contribuie astfel la încălzirea globală, care generează la rândul ei, ca într-un cerc vicios, o eliberare suplimentară de metan atmosferă.
În cadrul celei de-a 21-a Conferinţe ONU, desfăşurată între 30 noiembrie şi 11 decembrie 2015 la Paris, s-a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul acestui secol, creşterea temperaturii trebuie limitată până la doar 2 grade. Suma necesară pentru aplicarea măsurilor care să permită atingerea acestui obiectiv se ridică la aproximativ 100.000.000.000 de dolari. Potrivit AFP, ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020.