Încetinire importantă a deficitului de cont curent

Deficitul de cont curent, caracterizat anul trecut drept cea mai mare vulnerabilitate a economiei noastre, a avut o încetinire a ritmului de creştere în primele patru luni ale acestui an, indică datele Băncii Naţionale, oferite ieri într-un comunicat de presă.

Soldul negativ al balanţei de plăţi externe era, la sfârşitul lunii aprilie, în valoare de 4,842 miliarde de euro, în creştere cu 7,5% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat ieri BNR. La fel ca şi în lunile anterioare, cea mai importantă influenţă asupra deficitului de cont curent a avut-o deficitul comercial, care a crescut la 5,54 miliarde de euro la sfârşitul celei de-a parta lună a anului, faţă de 4,86 miliarde de euro la aceeaşi dată din 2007.

Expansiunea deficitului continuă şi în anul 2008, dar într-un ritm mai puţin alert faţă de anul trecut, remarcă doamna Anca Paliu Dragu, economist în cadrul Biroului regional al FMI pentru România şi Bulgaria. Economistul FMI este de părere că deteriorarea deficitului de cont curent reprezintă un semnal că ritmul de creştere al exporturilor, superior faţă de importuri, a fost temporar.

Analiştii Erste Bank apreciază că principalul determinant al defictului de cont curent, balanţa comercială, este cea mai mare provocare a ţării noastre în acest an, mai exact, modul în care va reuşi să menţină sub control deficitul comercial, potrivit unui raport de cercetare al băncii.

Lucian Anghel, economist şef al BCR, apreciază, la rândul lui, că deficitul de cont curent înregistrează o încetinire importantă comparativ cu anul trecut, confirmând estimările BCR, conform cărora va avea loc o stagnare a ponderii deficitului de cont curent în PIB. Totodată, această situaţie infirmă teoriile agenţiilor internaţionale de rating care prevăd o creştere a deficitului extern, susţine Lucian Anglel.

Domnia sa a mai menţionat faptul că transferurile curente de la emigranţii români care muncesc în străinătate, au avut o creştere semnificativă, de 35% comparativ cu anul trecut. Pe de altă parte, un lucru negativ îl constituie deficitul de forţă de muncă, din cauza căruia importăm muncitori străini, iar transferurile din ţară către aceştia au crescut cu 50%, mai apreciază economistul BCR.

Şi doamna Anca Plaiu Dragu consideră un lucru interesant faptul că, deşi pieţele financiare din ţările dezvoltate au avut o avut probleme, transferurile curente au crescut mai mult decât se aştepta, nivelul lor devansându-l pe cel de anul trecut cu 412 milioane de euro.

Dan Bucşa, economist Bancpost, susţine că deficitul de cont curent este în continuare mare, în condiţiile în care el nu este finanţat integral din investiţii străine directe. Veştile bune trebuie privite în continuare cu circumspecţie, consideră domnia sa, care mai adaugă: "Este adevărat că ritmul de creştere al exporturilor a fost mai mare decât cel al importurilor dar decalajul valoric dintre ele continuă să crească".

Economistul Bancpost consideră că, în ciuda investiţiilor importante din industrie, exporturile nu accelerează puternic, fiind afectate, probabil, de reducerea cererii în Uniunea Europeană. Creşterea rapidă a importurilor este sprijinită în continuare de cererea internă mare, de majorarea veniturilor populaţiei şi de necesarul de investiţii, este de părere Dan Bucşa.

În ceea ce priveşte evoluţia deficitului, domnia sa consideră că va creşte mai încet decât anul trecut. "Nivelul de 17-18 miliarde de euro mi se pare realizabil la sfârşitul anului, dacă importurile de alimente scad în comparaţie cu anul 2007, în urma obţinerii unei producţii agricole bune în acest an şi totodată, exporturile nu vor fi afectate de încetinirea creşterii economice din UE, iar economia continua să beneficieze de investiţii în capacităţi de producţie", menţionează economisul Bancpost.

Datele BNR indică un volum al investiţiilor străine directe de 3,218 miliarde de euro care finanţează deficitul extern în proporţie de 66,5%.

Lucian Anghel subliniază faptul că acestea s-au dublat, confirmând ipoteza că investiţiile străine directe cresc în ciuda contextului internaţional dificil, a lichiditatăţii în scădere şi a finanţării externe mai costisitoare.

Anca Paliu Dragu, economistul FMI, susţine: "Ceea ce este trist este că creşterea investiţiilor nu se reflectă şi în revigorarea exporturilor". Cea mai mare parte a investiţiilor s-au realizat în sectorul bancar şi în comerţul retail unde se importă foarte mult, a mai spus economistul FMI.

În privinţa investiţiilor străine directe, Dan Bucşa consideră că România continuă să fie o destinaţie atractivă pentru investitorii europeni. Pe de-o parte, costurile cu forţa de muncă sunt, în continuare, reduse, în schimb, apropierea geografică de pieţele vestice reduce costurile de transport, susţime domnia sa. Investiţiile de 2,25 miliarde de euro (exceptând creditele intra-grup) sunt justificate de avantajele amintite, de apartenenţa la UE (şi de avantajele pecuniare care decurg de aici), de dimensiunea ţării şi de potenţialul de dezvoltare al economiei.

Datoria externă pentru primele patru luni ale acestui an a fost de 41,7 miliarde de euro, potrivit comunicatul BNR, Lucian Anghel interpretând această valoare ca un nivel acceptabil, având destul spaţiu de dezvoltare.

Domnia sa observă o creştere semnificativă a datoriei negarantate public, ceea ce semnifică o dezvoltare a sectorului privat care de capabil să se finanţeze din exterior. Şi aici se infirmă opinia agenţiilor internaţionale de rating, apreciază economistul BCR, care susţin că este din ce în ce mai dificilă obţinerea de finanţare externă în contexul internaţional.

Şi Dan Bucşa este de părere că datoria externă, raportată la PIB şi la criteriile de convergenţă, nu are un nivel care să ne îngrijoreze. Accesul la surse de finanţare mai ieftine este principalul motiv pentru care firmele din ţara noastră preferă să se împrumute din afara tării, susţine economistul Bancpost.

Andreea Arăboaei,