Reporter: Stimată doamnă, cum a evoluat activitatea "Casino Bucharest" în această perioadă de criză economică? Care a fost strategia folosită de către compania pe care o conduceţi pentru a combate efectele crizei economice?
Michelle Cummins: La începutul crizei, în 2009, "Casino Bucharest" s-a concentrat pe tăierea costurilor în zonele care nu aduceau valoare afacerii. Scopul era reducerea cheltuielilor în toate zonele care nu afectau experienţa clienţilor sau confortul angajaţilor. Din nefericire, concomitent cu criza economică care a început să afecteze cazinourile, noua lege privind jocurile de noroc din 2009 a adus o creştere a impozitelor fixe pentru jocurile de noroc de aproximativ 400%.
Capacitatea noastră de a lansa noi produse şi de a atrage clienţi din străinătate a fost sever afectată de noua lege privind jocurile de noroc din 2009, şi astfel, pentru a supravieţui, "Casino Bucharest" a trebuit să se concentreze pe diminuarea costurilor.
"Casino Bucharest" a trebuit să-şi reducă dimensiunile, micşorând numărul de mese la minimul permis prin lege, cu scopul de a diminua povara fiscală - fiecare masă este impozitată cu 250.000 lei/an în Bucureşti. A trebuit, de asemenea, să scădem în mod semnificativ costurile salariale; am redus numărul de angajaţi cu 26% şi salariile cu 25% în 2010. Aceasta a fost cea mai dificilă decizie dintre toate, deoarece majoritatea angajaţilor noştri au fost prezenţi în companie de mulţi ani şi au dat dovadă de o loialitate şi dedicaţie excepţionale. Sprijinul şi loialitatea personalului în decursul acestei perioade au fost o adevărată inspiraţie.
Toate aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a compensa dublul şoc al creşterii semnificative a impozitelor şi al scăderii sumelor cheltuite de către clienţi (o scădere de 60% faţă de 2008). Drept consecinţă, "Casino Bucharest" a trebuit să se bazeze pe un sprijin financiar consistent din partea firmei mamă, "Casinos Austria International", ca să supravieţuiască.
Totuşi, după patru ani de criză, răbdarea companiei mamă a început să se epuizeze - creşterea economiei şi consumul s-au dovedit mult prea lente şi nesigure, şi nu există niciun semn că regimul legislativ şi fiscal va fi adaptat la nevoile pieţei.
Fără stimulul extern (reduceri ale poverii fiscale, stimulente pentru investiţii, îmbunătăţiri în cadrul legislativ), piaţa jocurilor de noroc nu va avea posibilitatea să-şi revină, iar semnificativa contribuţie pe care acest domeniu ar putea să o aducă către bugetul statului precum şi în dezvoltarea turismului va fi pierdută.
Reporter: A fost 2012 un an mai slab decât ceilalţi în ce priveşte veniturile?
Michelle Cummins: Veniturile au fost relativ stagnante în 2012, crescând cu mai puţin de 5%, insuficient pentru a reveni din declinul de peste 50% suferit începând din 2009.
Cu toate acestea, costurile de funcţionare au continuat să crească şi în rezultatul financiar nu s-a văzut nicio îmbunătăţire.
Reporter: Au scăzut sumele cheltuite de jucători? Dar numărul de jucători?
Michelle Cummins: Faţă de perioada de vârf 2006-2008, numărul de vizitatori în cazinouri a scăzut cu peste 60%. Criza economică a avut un impact semnificativ, dar mult mai serios a fost cel al deciziei guvernului de a introduce o taxă de intrare pe jucători, la vârful crizei, care trebuie strânsă de la fiecare vizitator şi care a avut un efect aproape devastator asupra numărului de vizitatori.
Sumele pe care jucătorii sunt dispuşi ori sunt capabili să le cheltuiască au scăzut de asemenea în mod semnificativ, la fel ca şi timpul petrecut. Drept urmare, veniturile totale din jocuri de noroc au scăzut cu 60%.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre turismul de gambling? Sunt jucători care vin în România doar pentru a juca la cazinouri?
Michelle Cummins: În momentul de faţă este foarte dificil pentru România să atragă jucători din străinătate. Legea nu oferă nicio prevedere care să permită jucătorilor să transfere fonduri prin bănci, iar povara fiscală foarte mare nu permite cazinourilor să ofere stimulentele şi beneficiile pe care jucătorii le primesc pe alte asemenea pieţe. Rata de impozitare fiind mare, rămân foarte puţine fonduri disponibile pentru investiţii în produs sau pentru marketing şi servirea jucătorilor străini.
Reporter: Cum caracterizaţi relaţia industriei de gambling cu autorităţile?
Michelle Cummins: Industria jocurilor de noroc este în continuare privită cu suspiciune şi nu i se acordă atenţia pe care o merită. Oficialităţile se plâng în mod constant de evaziunea fiscală comisă în industrie, dar nu iau singura decizie care ar fi necesară pentru a curăţa industria, respectiv să introducă procesul de diligenţă necesară şi sursa de finanţare pe timpul procesului de licenţiere.
Propunerile serioase şi responsabile din partea industriei jocurilor de noroc, pentru îmbunătăţirea pieţei şi pentru crearea unei situaţii din care să câştige şi statul şi sectorul privat, nu sunt luate în considerare de către autorităţi. Haosul politic şi schimbările constante de guverne de anul trecut au avut şi ele un efect negativ. Aş caracteriza relaţia ca fiind nefuncţională şi bazată pe neîncredere reciprocă. Este foarte păcat, deoarece o industrie a jocurilor de noroc ar aduce beneficii mari României.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre legislaţia românească a industriei de gambling?
Michelle Cummins: Faţă de prevederile actuale din Codul Fiscal referitoare la impozitul pe profit pentru jocurile de noroc, operatorii de cazinouri sunt nevoiţi să aplice un impozit de 5% pe veniturile înregistrate. Din cauza lipsei unei definiţii corecte a veniturilor brute în cazul jocurilor de noroc, actuala bază de calcul a veniturilor nu include şi pierderile cazinoului către jucători, ci doar câştigurile de la aceştia, astfel încât cazinourile plătesc impozit pe venituri brute nereale, majorate în mod fals. Operatorii de jocuri de noroc plătesc impozit chiar dacă înregistrează pierdere financiară, şi asta în plină criză economică. Impozitul pe profit ar trebui să fie acelaşi pentru toate societăţile româneşti, fără discriminare. Impozitul alternativ de 5% pe veniturile brute, prevăzut de Codul Fiscal pentru operatorii de cazinouri, este discriminatoriu şi penalizator şi trebuie eliminat.
Nivelul actual al impozitelor şi taxelor de autorizare pentru jocurile de noroc este punitiv, întrucât, pe de o parte, ignoră condiţiile dramatice în care se află piaţa specifică în acest moment, iar pe de altă parte nu ia în considerare dimensiunea şi activitatea operatorului. Taxele fixe de autorizare (impozit forfetar) actuale au fost stabilite înainte ca recesiunea globală şi criza economică să se facă resimţite în România, şi în acest moment nu mai pot fi susţinute. Pe piaţa de jocuri de noroc din România veniturile din jocuri de noroc au scăzut cu 60% în ultimii doi ani, în schimb operatorii de cazinouri plătesc acelaşi nivel al taxelor fixe, cum au fost majorate în 2009.
Aşa cum am arătat, acest lucru a făcut ca cele mai multe cazinouri să se închidă. În ceea ce priveşte operaţiunile existente, dintre acestea, cele care au standarde etice nu vor supravieţui, iar cele care sunt mai puţin etice se vor vedea nevoite să opereze în economia subterană. Ambele situaţii au un puternic impact negativ asupra bugetului de stat.
În acelaşi timp, pentru a se elimina evaziunea fiscală şi spălarea de bani, prin asigurarea calităţii şi standardelor etice ale persoanelor (fizice şi juridice) implicate în această industrie, trebuie introdus un proces comprehensiv de "due dilligence" care să verifice acţionarii reali până la compania mamă deţinătoare - şi nu numai reprezentanţii locali - precum şi sursa fondurilor investite. Aceste metode de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi a spălării banilor sunt utilizate în toate ţările cu pieţe reglementate.
Reporter: Vă mulţumesc!