ING: "Am putea vedea dobânzi interbancare de 50-100% pe termen scurt"

Cererea mare de lichiditate (lei) din partea jucătorilor străini, care au mizat pe depreceirea leului, a declanşat creşterea foarte mare a dobânzilor intebancare (ROBID/ROBOR) la sfârşitul săptămânii trecute, sunt de părere analiştii economici. Dobânda ROBOR (pentru depozitele plasate) overnight a depăşit 46% vineri, iar ROBID (dobânda pentru depozitele atrase) se situa la 19%, nivel nemaiîntâlnit din aprilie 2007.

Jucătorii străini au pariat pe deprecierea leului (cumpăraseră euro pentru a-l vinde ulterior, când acesta a fost mai scump), în ciuda intervenţiilor BNR, care dorea să apere moneda locală, a precizat Otilia Ciotău, economist şef la "Piraeus Bank".

Dealerii apreciază că, odată cu operaţiunea prin care Minis­terul Economiei şi Finanţelor a scos din piaţă 1,6 miliarde de lei, se contura o scădere a lichidităţii pe piaţă, fenomen la care se adaugă şi intervenţiile indirecte ale BNR. Deşi Banca Naţională a anunţat că a vândut în piaţă doar 40 de milioane de euro pentru a contracara presiunile existente asupra leului, dealerii estimează că intervenţia a depăşit un miliard de euro.

"Se pare că presiunile pe lichiditate în cazul băncilor locale sunt limitate, deoarece acestea şi-au constituit deja o mare parte din rezervele minime obligatorii", a precizat economistul "Piraeus Bank", care a adăugat: "Presiunile asupra lichidităţii se vor amplifica şi mai mult către sfârşitul perioadei de constituire a rezervelor, când agenţii economici vor trebui să realizeze plăţile trimestriale privind impozitul la bugetul statului".

Domnia sa a mai adăugat că există posibilitatea ca, la sfârşitul lunii, BNR să injecteze lichiditate în piaţă pentru a ajuta băncile comerciale care nu au reuşit să îndeplinească cerinţele privind rezerva minimă obligatorie.

Cătălina Constantinescu, economist şef la "Royal Bank of Scotland"(RBS), este de părere că din această situaţie au de suferit companiile care se împrumută pe termen scurt prin overdraft (descopriri de cont) sau alte metode de finanţare a capitalului circulant, care sunt nevoite să plătească dobânzi foarte mari. De asemenea, creditele care au scadenţa în această perioadă sunt supuse dobânzilor foarte mari, doarece băncile calculează rata dobânzii ca nivelul ROBOR/EURIBOR plus o marjă fixă.

"Decizia BNR de a nu interveni pe piaţă a fost corectă, întucât ar fi alimentat doar specula", a explicat economistul RBS.

Nicolaie Alexandru, senior economist al ING, apreciază că BNR trebuie să se împotrivească încercării jucătorilor străini de a deprecia leul peste un nivel al cursului de patru lei pentru un euro. Domnia sa a explicat că economia este mult mai afectată de deprecierea leului decât de creşterea temporară a dobânzilor interbancare pe termen scurt. Drept urmare, economistul ING consideră că nu este exclus să vedem, în următoarele două săptămâni, rate ale dobânzilor interbancare pe termen scurt de peste 50-100%. Această situaţie a mai avut loc în economia noastră, în luna aprilie 2007, aminteşte domnia sa. BNR ar putea fi forţată să injecteze lichiditate, pentru a menţine un nivel optim al acesteia, în vederea prevenirii cumpărării ieftine a leului, dar nu ne aşteptăm ca sumele să fie mari, susţine Nicolaie Alexandru. "Credem că BNR ar trebui să penalizeze speculatorii pe leu, deoarece, deşi fundamentele economice sunt slabe, ele nu justifică o posibilă astfel de depreciere. Considerăm că nivelul rezervelor este destul de ridicat încât să prevină o posibilă lipsă de finanţare din străinătate", conchide Nicolaie Alexandru.