ING BANK: "Presiunea pe finanţare va împinge România către un acord similar cu cel din 2009"

Presiunea pe finanţarea cheltuielilor va împinge Guvernul României către un acord multilateral de finanţare similar cu cel din 2009, acord ce va fi cel mai probabil convenit la începutul anului viitor, sunt de părere analiştii ING Bank, care consideră că orice guvern va veni după alegerile parlamentare din acest an va fi tentat să majoreze taxele.

Pentru acest an, Guvernul estimează în rectificarea bugetară un deficit public de 72,5 miliarde de lei (6,7% din PIB) , cheltuieli care nu sunt acoperite de intrările la buget, deci bani care trebuie împrumutaţi. Pe lângă cele 72,5 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului, la necesarul de finanţare al ţării noastre pe acest an se adaugă cele 47 miliarde de lei pentru plata datoriei deja emise, ceea ce duce necesarul de finanţare estimat de autorităţi la un total pe acest an de 119,5 miliarde de lei (24,7 miliarde de euro).

Analiştii băncii estimează însă că Guvernul va avea nevoie de un plus de cel puţin 10 miliarde de lei pe lângă ce este luat în calcul, pentru perioada mai-decembrie, în condiţiile unui deficit estimat de circa 30 de miliarde de lei (2,6-2,7% din PIB) doar pe primele patru luni din an.

Aceştia precizează: "A te încrede exclusiv pe piaţă pentru a emite orice sumă apropiată de această valoare nu este realist din punctul nostru de vedere. Ne aşteptăm ca urmare ca BNR (Banca Naţională a României - n.r.) să îşi intensifice programul de achiziţie de obligaţiuni, cu finanţarea suplimentară de la UE (4 miliarde de lei până acum cu mai mult aşteptat) oferind o mână de ajutor. În pieţele externe de obligaţiuni, am anticipat emisiuni din partea României de 6 miliarde de euro pentru 2020 (cu 3 miliarde de euro deja atraşi). Condiţiile actuale ale pieţei reprezintă o provocare pentru moment, deci majorarea puternică a licitaţiilor de obligaţiuni în piaţa locală permite Guvernului să fie ceva mai oportunist, dar în cele din urmă vom vedea ofertă. În opinia noastră, presiunea pe finanţare va împinge România către un acord multilateral de finanţare cu instituţii financiare internaţionale (FMI, Comisia Europeană etc.), analog cu cel din anul 2009, cel mai probabil până la începutul anului viitor".

Pachetul de finanţare externă din primăvara lui 2009, convenit cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD s-a ridicat la 19,95 de miliarde de euro şi a dus la impunerea politicii de austeritate a guvernului Boc până în anul 2012. Ca urmare a acordului cu creditorii internaţionali s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25% şi s-a majorat TVA-ul la 24%. De asemenea, politica de austeritate a făcut ca economia să-şi revină la nivelul pre-criză abia în 2014.

Analiştii mai notează că deşi există şi aşa multe necunoscute pentru 2020, în anul următor va fi dificil pentru orice guvern care va veni să evite majorarea taxelor, principala majorare fiind anticipată pe TVA.

"Privind către 2021 credem că va fi foarte greu pentru orice Guvern să evite majorarea taxelor. Principalul candidat va fi taxa pe valoare adăugată (TVA), dar taxe suplimentare pe pensiile şi salariile mari ar putea fi luate în considerare", mai arată analiza băncii.

• Specialiştii fac trimitere la execuţia bugetară pe ianuarie - martie, care arată că 81,7% din veniturile bugetare s-au dus pe salarii şi asistenţa socială, un nivel record

Analiştii ING se aşteaptă astfel ca BNR să acţioneze mai agresiv pentru a asigura finanţarea statului, dincolo de "consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar", adică oferirea de bani băncilor prin achiziţia de titluri de stat pentru ca acestea să finanţeze statul. Asta în condiţiile în care necesarul de finanţare al României a depăşit în fiecare din ultimii 30 de ani putinţa sistemului bancar local, aşa cum este cazul şi acum.

ING Bank mai arată în analiză că este de aşteptat ca ratingul suveran al României să rămână neatins până în finalul anului când o strategie fiscală post-alegeri va deveni mai clară. Analiştii băncii, cât şi cele trei agenţii de rating importante, au arătat în ultimele luni că ratingul României investment grade - recomandat pentru investiţii - depinde în foarte mare măsură de aplicarea sau nu a majorării pensiilor cu 40% în septembrie.

"Aşa cum arată lucrurile în acest moment, însă, nu putem spune cu încredere că ratingul suveran va rămâne intact în 2021", se mai subliniază în analiză, care adaugă că deteriorarea finanţelor publice s-a intensificat pe fondul incidenţei pandemiei de coronavirus, posibil peste toleranţele investitorilor şi agenţiilor de rating. Acestea din urmă au reconfirmat în ultima lună şi în luna decembrie 2019 (S&P Ratings) ratingul BBB al României însă au revizuit în jos perspectiva de la "stabil" la "negativ".

Analiştii băncii mai arată că declinul economic de doar 1,9% estimat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) la rectificarea bugetară "pare nerealist", fiind aşteptată o contracţie mai severă a economiei.

ING mai scoate în evidenţă ridigiditatea bugetului naţional, în condiţiile în care execuţia pe perioada ianuarie-martie a arătat că 81,7% din veniturile de la buget s-au dus pe plata salariilor din sectorul public şi pe asistenţa socială - mare parte pe pensii, dar o creştere mare pe şomajul tehnic pe fondul pandemiei, dinamică influenţată şi de scăderea veniturilor la buget - un record istoric.