"Înmulţirea companiilor mari în colaps, semnal de alarmă pentru economie"

Reporter: Cum a evoluat piaţa insolvenţei, în ultimul an?

Andrei Cionca: Anul 2013 a fost un an important pentru piaţa insolvenţei, un adevărat "milestone", am putea spune. Dacă prima jumătate a anului a fost marcată de creşterea exponenţială a numărului de companii mari şi mijlocii intrate în insolvenţă, a doua jumătate a anului a fost bulversată de modificările legislative incerte şi chiar contradictorii pe alocuri.

Dacă ne raportăm la companiile cu cifră de afaceri de peste 1 milion de euro şi 50 de angajaţi, trendul este îngrijorător. Spun asta şi pentru că impactul pe care o companie mare îl are în economie este evident mai puternic decât cel al unei companii mici sau chiar medii. Veniturile la bugetul de stat sunt altele, relaţiile comerciale se multiplică semnificativ, la fel şi locurile de muncă. Faptul că numărul colapsurilor financiare în rândul acestor companii creşte este un semnal de alarmă pentru întreaga economie de piaţă.

Totodată, dacă ne uităm la modificările legislative privind legea insolvenţei şi la toate dezbaterile care au marcat a doua jumătate a anului trecut, putem trage o concluzie unanim acceptată: deşi actul normativ al Codului Insolvenţei va avea cu preponderenţă efecte pozitive în acest sector de economie, există, totuşi, o serie de reglementări nesănătoase, care sabotează demersul reorganizării judiciare. Printre ele se numără cele privind efectuarea executărilor silite în procedura de insolvenţă, precum şi reducerea perioadei de reorganizare la un singur an, existând posibilitatea de prelungire cu încă un an.

Reporter: Care sunt domeniile cele mai expuse riscului de insolvenţă?

Andrei Cionca: Aşa cum anunţam încă de la finalul anului trecut, în 2014, printre sectoarele cele mai expuse dificultăţiilor financiare se numără producătorii din sectorul alimentar, precum şi beneficiarii de subvenţii sau de chirii, care se vor confrunta cu situaţii de insolvenţă. În sectorul alimentar, companiile sunt captive între furnizorii de cereale şi marii retaileri (key accounts), fără putere de negociere, într-o piaţă volatilă. Anul următor va fi unul dificil şi pentru beneficiarii de subvenţii, care vor fi puternic afectaţi din cauza întârzierilor la plată a acestor ajutoare, un exemplu semnificativ fiind cel al certificatelor verzi. Probabil că cele mai afectate vor fi, însă, companiile care obţin venituri în urma închirierilor: spaţiile comerciale (mall-urile), clădirile industriale, spaţiile de birouri.

Reporter: Ce rată de succes are procedura de insolvenţă, în ţara noastră?

Andrei Cionca: Cel mai adesea auzim vorbindu-se despre acel procent naţional de reorganizări în curs. Acesta rămâne constant şi după anul 2013, adică o marjă de 4-6% din totalul procedurilor de insolvenţă din ţara noastră.

În ultimii cinci ani, CITR s-a concentrat şi a investit în promovarea soluţiilor de reorganizare. Tocmai de aceea, în portofoliul nostru, procentul societăţilor aflate în diverse stadii de reorganizare sau cu premise spre reorganizare este de până la 8-10 ori mai mare decât procentul naţional.

Relevant, însă, pentru piaţa de insolvenţă din România şi economia naţională nu este această marjă, ci faptul că se aplică cu succes soluţii de redresare tot mai variate. Acest lucru se întâmplă de mulţi ani în ţările dezvoltate economic şi a reprezentat, pentru noi, mereu o provocare - aceea de a importa şi adapta metode şi tehnici funcţionale de restructurare a companiilor aflate în dificultate. Ceea ce mă bucură în mod deosebit este faptul că am reuşit să fim promotorii unor astfel de soluţii şi sperăm ca, treptat, ele să devină o practică uzuală, pentru o economie mai sănătoasă.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru anul în curs, legate de acest domeniu?

Andrei Cionca: Piaţa insolvenţei va stagna, în 2014, la nivelul anului trecut, cu mici fluctuaţii de 4-5%, după care ne aşteptăm la o perioadă de scădere. Toate acestea se vor întâmpla, însă, doar în scenariul unei economii macro fără fluctuaţii semnificative neaşteptate. Insolvenţe vor exista întotdeauna, fiind o etapă firească în viaţa unei companii, însă numărul şi impactul lor în economie va scădea semnificativ în următorii cinci ani. Evoluţia viitoare a pieţei insolvenţei depinde de modul în care piaţa va şti să trateze supraîndatorarea şi lipsa de lichiditate din companii.

Reporter: Cum a evoluat educaţia managerilor în ceea ce priveşte posibilitatea de restructurare?

Andrei Cionca: Într-un studiu făcut public de CITR anul trecut, am identificat principalele cauze ale intrării în insolvenţă. Managementul defectuos constituie o cauză importantă, care afectează peste 40% dintre cazurile de insolvenţă din portofoliul nostru.

În acest sens, noi ne-am implicat activ în încercarea de a oferi suport şi informare mediului de afaceri cu privire la fenomenul insolvenţei, prin organizarea unui proiect de educare şi informare ce s-a desfăşurat pe întreg parcursul anului 2013. Astfel, am prezentat managerilor şi antreprenorilor români, în seminarii ce au avut loc în toată ţara, cum poate fi identificată din timp starea de insolvenţă şi cum poate fi ea prevenită sau tratată corespunzator, după caz. Proiectul a fost un mare succes, încununat până acum şi cu trei premii şi multiple nominalizări pentru susţinerea şi creşterea mediului de afaceri autohton. Ţinând cont de aceste rezultate, deşi iniţial era programat doar pentru anul 2013, vom continua proiectul şi anul acesta şi vom lărgi aria de informare. Insolvenţa este în continuare un domeniu mult prea actual pentru a ne permite să rămânem neinformaţi corespunzător în acest sens.

Reporter: S-a tot spus că există şi companii care îşi provoacă, în mod deliberat, insolvenţa, pentru a scăpa de unele datorii. Ce procent din piaţă ocupă acestea?

Andrei Cionca: Fiecare pădure are uscăturile ei, dar segmentul acesta nu face obiectul portofoliului nostru, sau al publicului pe care noi îl targetăm. Ce vă pot spune, însă, este că insolvenţa este o stare de fapt şi o procedură reglementată de lege, iar intrarea în procedură este decisă de către un judecător sindic, în baza unei cereri formulate, ori de creditori, ori de către debitor.

Din punctul nostru de vedere, insolvenţa ar trebui să fie un mijloc de redresare a afacerii, prin care creditorii îşi recuperează datoriile, iar compania redevine un jucător sănătos în economie. Este drept că acesta este încă un deziderat, dar avem convingerea că, printr-o educare şi informare corectă, el poate deveni o realitate. Insolvenţa trebuie abordată ca o soluţie de reabilitare a unei companii cu probleme şi de reintegrare a acesteia în circuitul economic.

Reporter: Cum şi-au continuat activitatea companiile care au ieşit din insolvenţă?

Andrei Cionca: Reorganizările de succes pe care le avem în portofoliul CITR au o poveste foarte frumoasă după ieşirea din insolvenţă: au ajuns lideri în piaţa în care activează, şi-au crescut vânzările, s-au extins etc. Vorbim aici despre cazuri ca Astra Vagoane, Flanco sau Diverta.

În prezent, Astra Vagoane este lider în piaţa europeană de material rulant. Mai mult decât atât, la finalul anului trecut, gigantul producător de vagoane anunţa că în primul trimestru al lui 2014 va face peste 1.000 de angajări noi. Astra Vagoane are o tradiţie de peste 130 de ani şi o capacitate anuală de producţie mai mare de 5.000 de vagoane de marfă de diferite tipuri.

Flanco anunţa, la începutul anului trecut, o creştere cu 25% a cifrei de afaceri, ajungând la valoarea de 137 de milioane de euro. Are, acum, peste 80 de magazine în toată ţara şi asigură aproape 1.000 de locuri de muncă, raportând creşteri anuale ale cifrei de afaceri după ieşirea din insolvenţă.

Diverta, cel mai recent succes răsunător, a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 11 milioane de euro şi cu 25 de magazine funcţionale. Mai mult decât atât, 2013 a fost şi primul an închis cu EBITDA pozitiv, mai exact 100.000 de euro. Au crescut veniturile pe metru pătrat şi au putut fi renegociate şi reduse chiriile. După o perioadă solicitantă de restructurări şi relocări, la finalul reorganizării judiciare, brandul Diverta s-a menţinut în topul companiilor de profil, redevenind, totodată, un business sănătos pentru economia de piaţă în care îşi desfăşoară activitatea.

Reporter: În ce mod este afectat sectorul insolvenţei de noul Cod penal?

Andrei Cionca: Modificările aduse de noul Cod penal au un impact relativ redus asupra Legii Insolvenţei. Putem spune că, în general, aceste modificări urmăresc lărgirea criteriilor în baza cărora o debitoare nu mai poate propune un plan de reorganizare în cadrul procedurii de insolvenţă. Astfel, în cazurile în care unele debitoare au fost condamnate, în trecut, pentru infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală sau spălare de bani, nu vor mai avea dreptul de a propune un plan de reorganizare. În acest fel, nu mai e necesar ca debitorul să fi fost condamnat definitiv pentru a atrage interdicţia.

O altă modificare vizează recunoaşterea diferenţei de regim juridic între persoana juridică a companiei şi persoanele fizice care o reprezintă (administratorii sau asociaţii acesteia). Chiar dacă persoanele fizice au avut o activitate infracţională în trecut, acest lucru nu mai atrage interdicţia societăţii persoană juridică de a propune un plan de reorganizare.

Reporter: Mulţumesc!