Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie a fost de 648.100, în creştere cu 31,4% faţă de luna octombrie 2020, turiştii străini reprezentând 15,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), informează Agerpres.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 77,3% au sosit din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie au însumat 1,364 milioane, în creştere cu 28,2% faţă de cele din luna octombrie 2020. Din numărul total de înnoptări din luna octombrie, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 16%.
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (75,1% din total turişti străini), iar dintre aceştia 75,6% provin din ţările Uniunii Europene. Durata medie a şederii în luna octombrie a fost de 2,1 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna octombrie, a fost de 21,6% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 4,1 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2020.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna octombrie s-au înregistrat la hoteluri (27,4%), spaţii de cazare pe nave (19,5%), vile turistice (16,1%), pensiuni turistice (14,6%), hosteluri (13,7%), moteluri (13,4%), pensiuni agroturistice şi bungalouri (fiecare cu câte 12,3%) şi cabane turistice (10,7%).
Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost în luna octombrie de 613.400, în creştere cu 74,8% faţă de luna octombrie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 72,4%, respectiv 23,8% din numărul total de sosiri.
Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră au fost în luna octombrie de 1,015 milioane, în creştere cu 42,7% comparativ cu luna octombrie 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 58,9%, respectiv 40,5% din numărul total de plecări.
Totodată, potrivit INS, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie, au însumat 8,158 milioane, în creştere cu 44,3% faţă de perioada similară a anului trecut.
Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,2%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de 8,8%.
Referitor la sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (78,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 77,4% provin din ţările Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie au însumat 18,4 milioane, în creştere cu 40,7% faţă de cele din perioada similară a anului trecut.
Din numărul total de înnoptări din perioada 1 ianuarie - 31 octombrie, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,6%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 8,4%.
Referitor la înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (77,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 76,4% au provenit din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în primele 10 luni ale anului a fost de 27,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,8 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecut.
Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie, s-au înregistrat la hoteluri (33,6%), vile turistice (26,6%), bungalouri (26%), spaţii de cazare pe nave (24,3%), căsuţe turistice (20,8%), campinguri (20,6%), popasuri turistice şi pensiuni turistice (fiecare cu câte 19%), hosteluri (18,7%), pensiuni agroturistice (18,1%) şi cabane turistice (16,3%).
Pe judeţe, în primele 10 luni ale anului, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1,24 milioane persoane), Braşov (858.800 persoane) şi Bucureşti (765.300 persoane).
Înnoptările turiştilor, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie, au înregistrat valori mai mari în Constanţa (4,47 milioane), Braşov (1,66 milioane), Bucureşti (1,39 milioane) şi Bihor (1,03 milioane).
Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (93.500), Italia (60.700), Franţa (46.500), Israel (41.400), Ungaria (39.500), S.U.A. (38.900), Polonia (38.600) şi Regatul Unit (26.400).
Sosirile vizitatorilor străini în România înregistrate la punctele de frontieră au fost, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie, de 5,744 milioane, în creştere cu 28,8% faţă de perioada similară a anului trecut.
Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,6% cel rutier şi respectiv 16,3% cel aerian, din numărul total al sosirilor.
Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrate la punctele de frontieră în primele 10 luni ale anului au fost de 9,90 de milioane, în creştere cu 15,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 67,1% cel rutier, iar 32,3% cel aerian, din numărul total de plecări.