Învăţământul e pe "roşu"

Încet, dar aproape sigur, învăţămâtul autohton revine la online (scenariul roşu). Diferenţa faţă de primăvară este că atunci trecerea s-a făcut brusc, printr-o hotărâre de la "centru", acum este mult mai lină şi decizia este locală. În plus, actorii principali (elevi, profesori, părinţi...) sunt ceva mai pregătiţi, nu neapărat tehnic, cât psihic, tabletele promise cu sutele de mii de guvern încă rătăcesc pe diverse drumuri. Zilnic, grădiniţe, şcoli gimnaziale, licee sau universităţi anunţă că îşi trimit elevii/studenţii acasă, de unde vor studia de la distanţă. Problemele sunt majore pentru cei care au acces la tehnologie, în cazul celor fără posibilităţi materiale educaţia a devenit o poveste din care au fost excluşi.

În Capitală "distanţarea" este aproape totală, inclusiv universităţile decizând să treacă la scenariul roşu. Senatul Universităţii din Bucureşti a decis derularea activităţii academice din cele 19 facultăţi exclusiv în sistem online începând de ieri.

Potrivit unui comunicat de presă al UB, decizia vizează o perioadă de 14 zile (22 octombrie - 4 noiembrie), urmând ca, în funcţie de evoluţia situaţiei, perioada să se prelungească: "Senatul Universităţii din Bucureşti a decis în şedinţa de astăzi, 21 octombrie 2020, derularea activităţii academice din cele 19 facultăţi exclusiv în sistem online, începând de mâine, 22 octombrie 2020. Decizia vizează o perioadă de 14 zile (22 octombrie 2020 - 4 noiembrie 2020), urmând ca, în funcţie de evoluţia situaţiei, perioada mai sus menţionată să se prelungească".

UB menţionează că, în perioada anterioară acestei decizii, cea mai mare parte a activităţilor academice din cadrul UB se desfăşura deja pe platforme online. Conducerea UB precizează că serviciile administrative vor fi asigurate în continuare potrivit recomandărilor în vigoare, atât online, cât şi faţă în faţă, în situaţiile în care se impune prezenţa fizică.

În ceea ce priveşte situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar, dinamica este una nedorită, se înmulţesc în mod galopant şcolile care trec la scenariul roşu.

Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care monitorizează scenariile de funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, la nivel naţional, la jumătatea aceste săptămâni se înregistra următoarea situaţie: 10.480 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară; 5.007 unităţi de învăţământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie; 2.169 de unităţi de învăţământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online. Conform ministerului, "dintre cele 2.169 de unităţi aflate în această situaţie, 317 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 1.852 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare". În 40 de zile numărul şcolilor închise a crescut de zece ori, iar perspectivele nu îndeamnă la optimism.

Consiliile de administraţie de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ adoptă propunerile de scenarii şi, implicit, schimbarea acestora, în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice efectuate de către direcţiile de sănătate publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, de infrastructura şi de resursele existente în fiecare unitate de învăţământ. Potrivit ordinului comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori. Hotărârile privind scenariul de funcţionare pe parcursul anului şcolar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

• Reţea de instituţii de învăţământ superior autohtone

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, lansează iniţiativa formării unei reţele de instituţii de învăţământ superior autohtone, în care sunt invitate toate universităţile de top, membre ale alianţelor Universităţilor Europene. Motivaţia pentru lansarea acestei iniţiative porneşte de la obiectivele comune pe care aceste universităţi le au în vedere, odată cu implicarea lor în proiectele de anvergură ce sunt orientate spre dezvoltarea "European Education Area", dar şi de la problemele pe care acestea le pot întâmpina, mai ales în privinţa activităţilor ce îşi propun producerea schimbărilor sistemice în învăţământul superior, la nivel naţional şi european. Marilen Pirtea consideră, astfel: "O reţea de universităţi româneşti partenere în alianţe europene poate fi un partener de dialog important pentru ministerul de resort în ceea ce priveşte chestiuni comune proiectelor în care suntem implicaţi. Cu toţii vom avea nevoie, în opinia mea, de o colaborare extinsă, pe diverse segmente de activităţi, cu instituţiile centrale din învăţământul superior. Faţă de varianta unor dialoguri individuale, desfăşurate separat, cu rezultate direct proporţionale, avem posibilitatea de a fi împreună şi a promova un cadru de lucru colaborativ în raport cu aceste instituţii, cu agende clare, comune, asumate de toate părţile implicate." Rectorul UVT adaugă: "Dacă în prima rundă de selecţie a proiectelor depuse în vederea finanţării, trei universităţi româneşti au devenit instituţii finanţate în cadrul unor Universităţi Europene (Universitatea din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti), în cea de-a doua rundă, şapte universităţi din România au fost selectate în acest sens (Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Petroşani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţeganu' din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara). Împreună, reprezentăm învăţământul superior românesc, zece universităţi cu talie europeană, care pot să-şi coreleze strategia pentru reuşita unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte europene din domeniul educaţiei şi nu numai."

Iniţiativa lansată constă în organizarea unei reţele bazate pe colaborare naţională, care va avea în vedere atingerea obiectivelor asumate în cadrul proiectelor de cooperare europeană în care sunt angrenate Universităţile Europene. Rectorul UVT a propus constituirea, în prima etapă, a unui grup de lucru alcătuit din câte un reprezentant al fiecărei universităţi mai sus menţionate, care să vizeze stabilirea unei agende comune, după care vor fi iniţiate demersuri punctuale, devenite necesare în vederea atingerii obiectivelor stabilite. UVT şi-a asumat organizarea primei întâlniri de lucru, pentru a oferi cadrul necesar începerii dialogului, în luna decembrie 2020.