INVESTIŢIILE RUSE ÎN ROMÂNIA - PESTE ZECE MILIARDE DOLARI Ruşii vor vagoanele noastre de la "CFR Marfă"
EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii #Transporturi / 8 februarie 2012
Oamenii de afaceri ruşi au identificat o serie de oportunităţi de investiţii în ţara noastră, ne-a spus inginerul Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse (CCIRR), în cadrul unui interviu. Domnia sa ne-a precizat că, pe lângă sectorul de gaze, energia, turismul şi infrastructura feroviară sunt domenii de interes pentru ruşi, care au prezentat proiecte concrete în sectoarele respective. Autorităţile noastre nu se grăbesc să răspundă, însă, propunerilor investitorilor ruşi.
• Interviu cu inginerul Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse - CCIRR
Reporter: Cum caracterizaţi relaţiile economice dintre ţara noastră şi Rusia?
Mihai Macsim: La nivel oficial, relaţiile sunt "pragmatice", aşa cum spun autorităţile. Cu alte cuvinte, stăm unii de-o parte, unii de alta şi ne uităm. Pe cale privată, însă, cred că puţine rafinării nu sunt ale lor. În afară de Combinatul Siderurgic de la Galaţi cred că toate sunt în mâna lor. Este vorba despre companii ruseşti, dar venite indirect la noi.
Reporter: Compania din Rusia cu cele mai mari deţineri la noi este "Gazprom"?
Mihai Macsim: "Gazprom" este una din cele câteva sute de companii ruseşti care sunt în România. "Gazprom", în mod direct, are doar "Gazprom Export" - staţia de legătură de la Isaccea cu magistrala care vine din Ucraina spre Balcani. În schimb, corporaţia ar dori să facă multe la noi. Acum lucrează în ţara noastră printr-o reprezentanţă a unei sucursale din Serbia - "Gazprom Neft", care se ocupă aproape exclusiv de petrol. Este un alt gigant în domeniu, care a ajuns aproape în competiţie cu "RussNeft" - cea mai mare companie rusească de stat.
Au cumpărat nişte concesiuni canadiene privind forarea, extragerea petrolului, reabilitarea de sonde petroliere. Aşa fac occidentalii - iau ieftin de la noi şi vând scump la ruşi. Sunt în faza de a obţine aprobările de la statul român. De şase luni tot aşteaptă. De asemenea, "Gazprom" are interes major să construiască generatoare de energie electrică, pe gaze, să folosească la maxim intrarea pe la Isaccea, dinspre Ucraina. Acest sis-tem de transport, nefiind folosit la întreaga sa capacitate, nu este bine întreţinut şi, la un moment dat, se va închide. De aceea s-ar putea ca "Gazprom" să investească în reabilitare. Lor le convine mai mult să repare sistemul de transport prin Ucrai-na decât să mergă prin "South Stream", pentru că traversarea Mării Negre nu este simplă. Marea Neagră este stranie, ciudată. Cu turcii, de mai mulţi ani negociază să fie de acord cu trecerea conductei prin apele lor teritoriale, nu pentru că ar fi mai direct, dar fundul Mării Negre în zona nordului Turciei este o groapă fără fund, cu apa întunecată şi cu vizibilitatea foarte mult redusă. De alt-fel, apa este plină de gaze toxice, în acel loc, din cauză că Marea Neagră este o apă deasupra unor mari zăcăminte de petrol. Petrolul trece pe sub Marea Neagră şi Munţii Caucaz, punga cea mai mare fiind în Afganistan.
Reporter: În ce alte companii mai are deţineri "Gazprom"?
Mihai Macsim: Au şi la OMV, "Rurgaz"-ul s-ar putea să fie al lor, "Wintershal"-ul, care cumpără acum, este, parţial, tot al lor. "Gazprom" are mai multe firme fiice care sunt mai mult sau mai puţin vizibile.
Se pare că austriecii de la OMV negociază cu ruşii să vândă partea din România. Românii îi împing pe austrieci să-şi vândă participaţia de la OMV şi singurii care au avut o ofertă consistentă au fost ruşii. "Gazprom" are acţiuni şi la "Gaz De France Suez" şi la E.ON, au mai multe deţineri la noi, dar nu toate sunt vizibile.
Reporter: Au şi depozite?
Mihai Macsim: Vor să facă 10-15 depozite în România. Dacă noi acceptam să participăm la "South Stream", pentru ei era varianta cea mai grozavă. Era o legătură directă, fără condiţionarea Turciei, cu intrarea prin Moldova/Ucraina sau prin Constanţa. Au nevoie de o zonă buffer şi am fi putut să fim noi această zonă; prin conducta "South Stream" ar fi putut să livreze gazele în diverse direcţii. România trebuia să fie un nod energetic, un nod de furnizare şi distribuţie de gaze. De acest proiect se vorbeşte de prin 1995-1996.
Reporter: Ştiam că unul dintre obiectivele de investiţii la noi ale "Gazprom" viza achiziţionarea unei reţele de benzinării...
Mihai Macsim: "Gazprom" vrea, într-adevăr, să preia câteva sute de staţii de distribuţie, pe întreg teritoriul ţării, pentru combustibili.
Reporter: Ar putea cumpăra benzinăriile "Lukoil"?
Mihai Macsim: Nu. "Lukoil" şi "KazMunaiGaz" se extind. "Lukoil" nu pleacă din România. "Gazprom" negociază pentru câteva locaţii de acest gen cumpărate de diverşi ruşi.
Reporter: Cum reacţionăm noi la intenţiile investitorilor ruşi?
Mihai Macsim: Noi lucrăm împotriva curentului. A trebuit să intervenim să deblocăm o cerere de acordare a vizei de şedere şi de lucru în România pentru grupul de tehnicieni care gestionează staţia de administrare a gazului de la "Gazprom". Este o teamă generală de relaţia cu ruşii. Este o rusofobie dusă la extrem. Fostul ambasador spunea că nici înaintea celui de-al doilea război mondial relaţiile noastre cu Rusia nu au fost atât de proaste ca acum.
Reporter: Care este soluţia pentru îndreptarea acestei situaţii, în opinia dumneavoastră?
Mihai Macsim: Politic, nu putem face nimic, economic, colaborăm între firme. Noi suntem membri UE, ruşii au fost acceptaţi în Organizaţia Mondială a Comerţului, membri cu drepturi depline. Acum pot avea loc relaţii economice bilaterale între România şi Rusia. Mai rămâne o problemă - competitivitatea.
Reporter: Sectorul gazelor are cea mai mare pondere în comerţul nostru cu ruşii?
Mihai Macsim: Gazele nu reprezintă aproape nimic, noi luăm cea mai mică cantitate de gaze, cumpărăm circa 2,7 miliarde metri cubi de gaz pe an, cam un sfert din consumul nostru normal de gaze. Contractul cu ei este de până la 3-4 miliarde metri cubi pe an. Nu mai consumăm ca înainte, când importam peste 16 miliarde metri cubi de gaze pe an. Atunci era bine, pentru că funcţiona barterul. Noi produceam ce produceam şi le trimiteam produse, 70% din exportul nostru era pe Rusia. Acum, exportăm mai mult în Uniunea Europeană.
Reporter: Care sunt celelalte domenii de care ruşii se arată interesaţi?
Mihai Macsim: Ruşii doresc să invească la noi, să genereze energie electrică şi căldură aproape gratis pentru români, dacă vor fi lăsaţi să facă nişte termocentrale pe bază de gaz. Sunt interesaţi să investească în domeniul de hidro-amelioraţii, hidro-construcţii, cu finalizare pe hidrocentrale. Unul din proiectele spectaculoase pe care le-am primit de la ministerele din ţara noastră vizează amenajarea râului Prut pentru navigaţie. Este un proiect aprobat de Consiliul Judeţean Iaşi. Încercăm să-l demarăm ca proiect între România, Republica Moldova şi Rusia. De asemenea, investitorii ruşi vor să amenajeze circa zece minihidrocentrale în bazinul Trotuşului.
Reporter: Când spuneţi că ruşii "sunt interesaţi" vorbiţi de propuneri concrete sau este vorba doar de interese la nivel declarativ, aşa cum este cazul la investitori din alte ţări?
Mihai Macsim: Ruşii, în comparaţie cu alţi investitori, sunt dispuşi să inveastească direct, în condiţii de parteneriat public-privat. Investitorii din China, spre exemplu, nu vin să investească necondiţionat, ei solicită scrisoare de garanţie guvernamentală ca să poată să contracteze credite de la ei pentru investiţia de aici. Ruşii nu au venit cu propunerea aceasta, ei vor să investească în calitate de investitori străini şi dacă există impedimentul pentru investiţia directă, vin şi investesc indirect, prin companii înfiinţate în alte ţări. Trebuie să creăm această relaţie, avem şanse, ei au creştere economică, au o grămadă de bani, investesc imens de mult în străinătate şi mai ales în zonele apropiate, vor să întărească relaţiile cu Europa, sunt aproape de a semna documente de liberă circulaţie cu UE, Uniunea este în proporţie de 60-70% dependentă de relaţiile cu Rusia, nu numai pe import de combustibil şi gaze naturale, dar şi ca piaţă de desfacere. Ei au construit secţii de asamblare pentru toate fabricile de autoturisme din Europa, au cea mai puternică structură privind spaţiul cosmic etc.
Reporter: Ce face Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă pentru implementarea proiectelor pe care partea rusă intenţionează să le dezvolte în ţara noastră?
Mihai Macsim: Am lansat proiectul "Romania - Nod Energetic European". Potrivit acestuia, tot gazul pe care îl importăm ar intra mai ieftin, fără taxe vamale, fără accize. Este un proiect în cadrul unei structuri juridice, o structură europeană - Grupul de Interese Economice. Per total, un asemenea proiect se poate ridica la peste 100 miliarde dolari. Realizarea lui se poate întinde pe un interval de timp de circa 5-18 ani. Implementarea eta-pizată pentru fiecare componentă în parte poate aduce beneficii în maxim doi ani la transportul şi tranzitul energiei electrice, în doi-trei ani la tranzitul şi depozitarea gazelor naturale, în patru-cinci ani la transportul, depozitarea şi distribuţia gazelor lichefiate şi în maxim zece ani la producerea energie electrică în centrale cu combustibil nuclear.
Reporter: Vă rog să- ne daţi mai multe detalii despre acest Grup de Interese Economice.
Mihai Macsim: Grupul de Interese Economice este o structură mamut, care construieşte şi nu demolează. Am conceput-o până la nivel de organigramă. Am pornit cu o listă de 100 de proiecte, de la Ministerul Dez-voltării, Agenţia Română de Investiţii Străine, Consilii Judeţene etc.
Reporter: Concret, ce proiecte intenţionează ruşii să dezvolte la noi?
Mihai Macsim: Unul dintre proiecte este să facem, undeva, cât mai aproape de intrarea gazelor prin Ucraina, nişte staţii de lichefiere a gazului, preferabil într-un port. Este un proiect fezabil şi venit de la ei de vreo patru-cinci ani. A fost şi o întâlnire cu fostul prefect de la Tulcea, care a invitat primarul de la Isaccea, ne-au pus la dispoziţie terenul, însă după aceea nu s-a mai întâmplat nimic. Acum, să construim un port la Isaccea este mai scump decât refacerea unui port de la Tulcea. Ruşii vor să aibă depozite la noi, pentru că au o mare fabrică de lichefiere a gazelor în Marea Azov şi caută canale de distribuţie. Iulian Iancu, un om de afaceri şi politician, a cuplat la grupul nostru de iniţiativă şi a venit cu un fond de investiţii american. Am propus cinci proiecte celor din judeţul Tulcea, printre care o centrală termică şi un port maritim pentru o relaţie Tulcea-Ismail. Avem proiecte în domeniul balnear. Am făcut oferte pentru Herculane, pentru toţi Subcarpaţii din Transilvania. Este vorba de cinci milioane de turişti pe an care ar putea veni pentru aceste staţiuni balneare, dacă ar fi reabilitate. Ruşii vor să cumpere "CFR Marfă" România sau măcar să le închirieze vagoanele, întrucât ei au criză de vagoane. Înainte, noi construiam vagoane la Balş şi Arad pentru ei.
Reporter: Acum, ce exportăm cel mai mult în Rusia?
Mihai Macsim: Foarte multe componente auto, cam tot ce se face acum în România se asamblează la ei, pentru "Renault" au fabrici mult mai mari decât avem noi la Piteşti. Mai exportăm nesemnificativ mobilă, nesemnificativ vin, ţevi etc. Când s-a prăbuşit relaţia noastră economică cu ruşii, comerţul bilateral se ridica undeva la câteva zeci-sute de miliarde de dolari, acum ne apropriem de circa 1 miliard export, faţă de cele 4-5 miliarde dolari import în România. Valoric, situaţia este foarte bună, a crescut; balanţa, însă, este catastrofală. Avem 80-90% import şi restul export.
Reporter: Ce importăm?
Mihai Macsim: Importăm petrol, gaze, materie primă pentru combinatul siderurgic de la Galaţi, foarte multe produse chimice, care, pe vremuri, erau făcute de noi, fibre textile şi materie primă pentru acestea. Mai mult decât atât, ei aduc materie primă în România, produc aici şi vând acolo produsul finit, după ce-l fac la noi.
Reporter: În final, credeţi că vom reuşi să dezvoltăm proiecte în parteneriat cu investitorii ruşi?
Mihai Macsim: Cu certitudine vom reuşi să dezvoltăm proiecte cu ruşii. În acest moment, suma investită de ruşi în România, direct şi indirect, depăşeşte zece miliarde dolari. Este cea mai mare investiţie străină în România, majoritatea banilor regăsindu-se în energie şi metalurgie.
Reporter: Mulţumesc!
• Investiţii autohtone pe piaţa rusă:
-"Dacia Renault" Piteşti livrează în Rusia automobilele "Logan", care sunt asamblate la Moscova de societatea mixtă "Avtoframos".
-Grupul UPETROM România a înfiinţat la Moscova o societate pentru comercializarea produselor şi serviciilor oferite. GSP, companie din grupul UPETROM, a câştigat, în 2009, un contract de peste 250 milioane de dolari pentru construcţia de conducte subacvatice în vederea aprovizionării cu gaze naturale a zonei Soci.
-Grupul SIMEX Şimleul Silvaniei a înregistrat o firmă de import şi distribuţie de mobilă pe piaţa rusă şi a deschis trei magazine la Moscova.
-"Romstal" şi-a deschis reprezentanţă şi o reţea de 20 de magazine în Rusia.
-La Moscova mai au reprezentanţe societăţile "Antibiotice" şi "Vinia".
•
• Proiectul "România - Nod Energetic European" vizează:
-Investiţii în domeniul transportului şi depozitării/stocării gazelor naturale, prin teritoriul României, din surse diversificate;
-Investiţii în transportul, depozitarea şi distribuţia gazelor naturale lichefiate;
-Investiţii în transportul, depozitarea şi distribuţia gazelor petroliere lichefiate;
-Investiţii în domeniul transportului, depozitării şi distribuţiei petrolului şi produselor petroliere din surse proprii şi externe diversificate;
-Investiţii în transportul şi tranzitarea cărbunelui din surse externe;
-Investiţii în procesarea cărbunelui şi conversia lui în energopurtători lichizi şi gazoşi;
-nvestitii în transportul şi tranzitarea energiei electrice din surse externe;
-Investiţii în producerea energiei electrice din energopurtători fosili şi exportul ecesteia;
-Investiţii în producerea de energie electrică din energia hidro (gravitaţie) şi exportul acesteia;
-Investiţii în producerea de energie electrică în centrale cu combustibil nuclear şi exportul acesteia;
-Investiţii în surse energetice aleatorii, neconvenţionale, alternative, ecologice.
•
În urmă cu un an, Federaţia Rusă ocupa locul al 12-lea în topul ţărilor de destinaţie a mărfurilor româneşti, cu o pondere de 2,24% din totalul exportului, potrivit informaţiilor pe care ni le-a pus la dispoziţie CCIRR. Tot atunci, Federaţia Rusă se situa pe locul al şaselea între ţările furnizoare de mărfuri în România, cu o cotă de piaţă de 4,36%.
•
• Proiectul "România - Nod Energetic European" presupune:
-Identificarea cantitativă şi calitativă a potenţialei pieţe de energie din zonele limitrofe şi de tranzit ale României;
-Evaluarea economică a intereselor României în implementarea unui asemenea proiect;
-Evaluarea politică a impactului regional şi global în cazul implicării României într-un proiect de acest tip;
-Elaborarea unui studiu de fezabilitate, în comun cu părţile implicate, interne şi externe;
-Stabilirea cadrului legal, intern şi internaţional, în cazul acceptării implicării României în acest proiect;
-Elaborarea unui buget cadru şi a celui defalcat pe proiectele fizice;
-Atragerea surselor de finanţare;
-Formalizarea proiectelor fizice şi aprobarea lor de către părţi;
-Impementarea proiectelor conform graficelor convenite.
•
Mihai Macsim: "Marea Neagră este stranie, ciudată. Fundul Mării Negre în zona nordului Turciei este o groapă fără fund, cu apa întunecată, vizibilitatea fiind foarte redusă. Marea Neagră este o apă deasupra unor mari zăcăminte de petrol. Petrolul trece pe sub Marea Neagră şi Munţii Caucaz, punga cea mai mare fiind în Afganistan".
•
Mihai Macsim: "Noi lucrăm împotriva curentului. Fostul ambasador spunea că nici înaintea celui de-al doilea război mondial relaţiile noastre cu Rusia nu au fost atât de proaste ca acum".
•
Mihai Macsim: "< Gazprom > vrea să preia câteva sute de staţii de distribuţie, pe întreg teritoriul ţării, pentru combustibili".
1. serios?
(mesaj trimis de cocobau în data de 08.02.2012, 12:15)
Deci rusii vor controlul energiei, vor sa faca concurenta la AGRI ca sa descurajeze proiectul, si mai nou vor transportul de marfa. Evident in statiunile balneo vor veni ca in colonie, exact asa cum merg acum in Mediterana unde nimic nu misca in fata lor. Au inceput in anii '90 cu balcanii si centrul europei (Austria, Cehoslovacia, Slovenia si partial Ungaria). In anii 2000 cu Mediterana. Acum urmam noi, o gaura neagra in drumul lor spre Mediterana. Normal asta se datoreaza politicienilor care au furat pe rupte pana au destabilizat firmele de stat, le-au distrus ca acum sa fie preluate pe nimic. Suspectez ca au fost sustinuti de rusi sa faca asta prin intermediul unor politicieni romani de bine.
1.1. Avem ceva experienta in relatiile cu rusii (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de C.A. în data de 08.02.2012, 16:28)
1. Cazul Combinatul de Oteluri speciale : devenit Mechel si restructurat la ...otel beton.Paguba uriasa 2 .Cazul Alro. Privatizat partial a ajuns in mainile lui Mark Rich, apoi Deripaska daca nu ma insel..In prezent este detinut integral de Russkii Aliumini..Paguba foarte mare. Produsa de guvernul Stolojan apoi vcu binecuvantarea lui T.Basescu ,de celelalte guverne..3 Combinatul de Alumina Tulcea : Depinde acum de acelas Deripaska.. 4.: Lukoil alt infiltrare economica ruseasca. Protagonistul roman principal V.Surdu.. 5 etc...Din ratiuni de securitate a informatiei nu vom dezvalui solutiile romanesti impotriva noii invazii economice rusesti. Avem solutii alternative la importul de gaze din Rusia.Culmea ironiei este ca numai cu valoarea in dolari ,a cantitatii de gaze importate din Rusia ,rezolvam definitiv prfoblema asigurarii caldurii si apei calde in toata tara..! La nevoie putem sa facem si cogenerare ,obtinand si energie electrica !.. Materialul din Bursa on-line a fast preluat de grupul nostru de analiza economica..Desigur ,interesul tarii noastre este sa exportam in Rusia cat mai mult. Cel putin la nivelul Importurilor din Rusia. Stim ca exista si zone sensibile in care Rusia este interesata. Este vorba de reziduurile ramase in urma arderii combustibilului nuclear in reactoarele de la Cernavoda... Ii asiguram pe prezumptivii investitori rusi ca legea parteneriatului public-privat va fi abrogata imediat ce in tara va fi demolat , cu forta,intregul sistem politic post decembrist. Nu glumim, cei cativa anonimi ce ne exprimam acum opinia. Relatiile economikce se vor face de la stat la stat . Pe baza avantajului reciproc...