ÎNZESTRARE CU BUCLUC Colaborarea cu companiile franceze - risc de securitate ridicat pentru Armata Română

Compania franceză MBDA Missile Systems se pare că a devenit victima hackerilor ruşi, conform unor informaţii publicate de BBC, care citează reprezentanţi ai NATO. La prima vedere, ştirea în sine nu ar putea fi considerată una importantă de către cetăţenii din ţara noastră, care nu cunosc că respectiva companie este tocmai aceea care ar trebui să livreze rachetele ce ar urma să fie amplasate pe cele patru corvete destinate Forţelor Navale Române, dacă asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa va binevoi în luna septembrie să semneze în sfârşit contractul întocmit de Ministerul Apărării Naţionale.

Faptul că MBDA Missile Systems face obiectul, pe lângă alte companii, unei analize NATO privind impactul unei încălcări a datelor privind documentele militare clasificate vândute online de un grup de hackeri ruşi, date care includ planuri ale armelor folosite de aliaţi în conflictul din Ucraina, arată că în cadrul firmei franceze sau a unuia dintre furnizorii acesteia există vulnerabilităţi mari din punct de vedere cibernetic, ce ar putea avea impact pe viitor şi asupra înzestrării Forţelor Navale Române, dacă Naval Group va realiza corvetele conform obligaţiilor asumate în oferta depusă în cadrul achiziţiei publice organizată de Ministerul Apărării Naţionale în perioada 2018-2019.

MBDA Missile Systems a recunoscut că datele sale se numără printre cele care au ajuns la hackerii respectivi, dar a susţinut că niciunul dintre fişierele clasificate nu aparţine companiei. Reprezentanţii acesteia au declarat că datele companiei ar fi fost piratate de pe un hard disk extern compromis şi au precizat că şi-au oferit sprijinul autorităţilor din Italia, unde a avut loc încălcarea datelor.

"Procesele interne de verificare ale companiei indică faptul că datele puse la dispoziţie online nu sunt nici date clasificate, nici sensibile", au susţinut reprezentanţii MBDA Missile Systems.

Cu toate acestea, unele dintre documentele despre care se ştie că au fost furate de la MBDA sunt etichetate drept "informaţii care nu trebuie dezvăluite sau reproduse".

• Rachete blocate în operaţiunea din timpul conflictului din Siria

Menţionăm că nu este primul scandal în care apare numele companiei franceze care produce rachete pentru navele militare. Aşa cum a arătat ziarul BURSA unul dintre cele mai recente incidente a fost cel din primăvara anului 2018, când Franţa, alături de Marea Britanie şi Statele Unite, au bombardat Siria, dar mai multe rachete construite de MBDA şi aflate pe trei fregate marine multirol nu s-au declanşat. Autorităţile franceze au declarat la vremea respectivă că vina nu ar aparţine companiei MBDA, ci concernului Thales, al cărui soft ar fi prezentat o serie de erori în timpul operaţiunii militare respective.

Operaţiunea militară din noaptea de 13 spre 14 aprilie 2018 a avut drept scop "pedepsirea" lui Bashar al-Assad, după atacul chimic comis cu o săptămână mai devreme, pe 7 aprilie, în Douma. În cadrul ei, trei fregate multirol (FREMM) franceze dislocate în Mediterana şi echipate în premieră cu rachete de croazieră navale (MdCN, cu o rază de acţiune de 1000 kilometri) construite de MBDA Missile Systems, ar fi trebuit să lovească mai multe ţinte din localitatea siriană Homs. Din păcate, doar una dintre cele trei nave militare a reuşit să lanseze trei rachete, din cele opt planificate să atingă ţărmul, însă oficialii francezi de atunci, inclusiv Florence Parly, fost ministru al Apărării, au afirmat că a fost vorba doar despre o eroare de soft şi au exclus din start orice ipoteză privind blocarea de către ruşi - aliaţii regimului de la Damasc şi care aveau în zonă un grup de submarine - a lansării rachetelor construite de MBDA.

În realitate, lucrurile nu stau aşa cum au încercat să le muşamalizeze autorităţile franceze. Mass-media din Hexagon a relatat în nenumărate rânduri că Fedraţia Rusă a fost interesată să achiziţioneze, înainte de anexarea Crimeei în 2014, patru nave Mistral şi că ruşii au beneficiat de transfer de tehnologie pe parcursul derulării contractului derulat cu francezii de la DCSN, divizie din cadrul Naval Group. Mai mult, partea rusă a dorit instalarea pe navele respective a Sistemului de operare a informaţiilor tactice navale (SENIT) - care este un sistem informatic de procesare a datelor dezvoltat de Marina Franceză - şi a Sistemului Informaţional de Comandă a Forţelor (SICF), care este un sistem de susţinere a comenzii la nivelul statelor majore (corp de armată, divizie, brigadă), foarte important pentru Armata Franceză.

• Sistemul high-tech al Thales, "evaporat" de pe una din fregatele ce nu au mai ajuns în Federaţia Rusă

Din fericire, în 2015, contractul Mistral a fost anulat de partea franceză după anexarea ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă. Două din cele patru fregate comandate de ruşi, care fuseseră construite au fost vândute ulterior în Egipt, una cu numele Gamal Abdel Nasser, iar alta cu numele Anouar el Sadate. Dar înaintea anulării contractului cu Federaţia Rusă, în 25 noiembrie 2014, mass-media din Franţa a consemnat raportarea de către angajaţii Naval Group a dispariţiei de pe una dintre fregate a două hard disk-uri, o placă de bază şi o placă grafică pentru transmisii radar, sistem high-tech pus la punct de grupul Thales. În urma cercetărilor efectuate, poliţia judiciară din Nantes nu a găsit nicio urmă de spargere, dar nici obiectele dispărute. De aceea, este posibil ca tehnologia respectivă să fi fost însuşită de ruşi care astfel au reuşit să blocheze lansarea a 5 din cele 8 rachete de pe cele trei fregate franceze în anul 2018 în Siria.

În aceste condiţii şi prin prisma informaţiilor recente privind compania MBDA Missile Systems, Ministerul Apărării Naţionale pare să se confrunte cu riscuri uriaşe, din punct de vedere cibernetic şi nu numai, în ceea ce priveşte achiziţionarea de tehnică şi echipamente militare de la unul dintre partenerii strategici ai ţării noastre. Din cele de mai sus, se pare că firmele franceze din domeniu sunt incapabile să securizeze informaţiile privind tehnica şi echipamentele construite şi livrate aliaţilor, din moment ce astfel de informaţii ajung ori pe darknet ori în mâinile hackerilor angajaţi de forţele armate ale Federaţiei Ruse.

De aceea, situaţia construirii corvetelor la capabilităţile, capacităţile şi sistemele de operare stabilite în 2015, de către Naval Group, implică şi ea un risc crescut atât timp cât în imediata vecinătate Forţele Navale Române se tatonează cu Forţele Navale ale Federaţiei Ruse, care în trecut au colaborat foarte bine cu companiile din Franţa: cu Naval Group, Thales şi MBDA Missile Systems.

Mai mult ar trebui analizat, prin prisma datelor recente, dacă există vreun risc de securitate, fie el şi minim, privind achiziţionarea submarinelor de clasă Scorpene, de la aceeaşi companie franceză - Naval Group, submarine pe care, în ultima perioadă, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, le-a adus des în discuţia publică.

Cine dintre decidenţii politici de la Bucureşti îşi asumă toate aceste riscuri privind colaborarea cu companiile franceze pentru înzestrarea Armatei Române?