Iohannis cere reexaminarea legii pentru modificarea unor norme din domeniul sănătăţii

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Parlamentului o cerere de reexaminare a legii pentru modificarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, informează Administraţia Prezidenţială, prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, o parte dintre aceste intervenţii legislative se impun a fi reexaminate de către Parlament întrucât, prin conţinutul lor normativ, pot conduce la disfuncţionalităţi în sistemul de sănătate.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii vizează măsuri legislative cu incidenţă în multiple domenii din sectorul sanitar: sistemul informatic, activitatea UPU/CPU, definirea unor noi entităţi, reorganizarea furnizorilor de servicii medicale, închirierea unor spaţii aflate în administrarea unităţilor sanitare, modificarea vârstei limită de pensionare a medicilor, desfăşurarea activităţii colegiilor profesionale, activitatea de distribuţie angro de medicamente.

Astfel, prin art. I. pct. 4 din legea aflată la promulgare - art. 170 alin. (1) lit. a)1 din Legea nr. 95/2006 - spitalul republican, ce reprezintă o nouă categorie de spital, este definit ca fiind spitalul clinic organizat ca centru de excelenţă la nivel naţional, în care, împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti, se desfăşoară activităţi de asistenţă medicală, învăţământ medical, cercetare ştiinţifică medicală şi de educaţie medicală continuă, cu cel mai înalt grad de competenţă şi având în structură toate specialităţile medicale.

Preşedintele apreciază că aceste prevederi introduc o discriminare în favoarea Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti în raport cu toate celelalte universităţi de medicină şi farmacie din ţară, care astfel nu vor avea posibilitatea de a participa la organizarea unui spital republican, ca centru de excelenţă la nivel naţional.

"În absenţa oricărui criteriu obiectiv şi raţional care să justifice instituirea unui asemenea tratament juridic în beneficiul exclusiv al unei singure universităţi de profil - Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti - aceste prevederi apar ca fiind concepute pentru a se aplica într-un singur caz, prestabilit fără echivoc intuitu personae şi nu pentru a fi aplicate unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei. Or, o asemenea reglementare nu poate constitui obiectul unei legi, întrucât legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală", explică preşedintele Iohannis.

În al doilea rând, art. I pct. 7 din legea aflată la promulgare - art. 193 alin. (7) lit. d1) şi d3) din Legea nr. 95/2006 - permite închirierea unor spaţii aflate în administrarea unităţilor sanitare pentru diferite servicii, inclusiv pentru cele de alimentaţie publică, poştale, bancare, difuzare cărţi etc.; de asemenea se prevede şi posibilitatea închirierii unor terenuri pentru desfăşurarea unor activităţi cu specific gospodăresc şi/sau agricol.

La art. I pct. 25 din legea aflată la promulgare - pct. 17 al art. 699 din Legea nr. 95/2006 - se modifică definiţia distribuţiei angro a medicamentelor.

Klaus Iohannis menţionează că actualele prevederi ale Legii nr. 95/2006, ce definesc distribuţia angro a medicamentelor, corespund dispoziţiilor art. 1 pct. 17 din Directiva 2001/83 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, care include în sfera distribuţiei angro a medicamentelor: toate activităţile de procurare, deţinere, furnizare sau export de medicamente, cu excepţia activităţii de eliberare a acestora către populaţie. Aceste activităţi se efectuează de către producători sau depozitarii acestora, importatori, alţi distribuitori angro sau de către farmacişti şi persoanele autorizate sau care au dreptul să elibereze medicamente către populaţia din statele membre în cauză.

Prin modificarea pct. 17 al art. 699 din legea transmisă la promulgare, sintagma "farmaciştii" este înlocuită cu sintagma "unităţi farmaceutice în situaţiile de excepţie prevăzute de art. 2 alin. (7) din Legea nr. 266/2008".

"Menţionăm că potrivit art. 2 alin. (7) din Legea farmaciei nr. 266/2008, vânzarea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu amănuntul, cu excepţia medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor care, potrivit reglementărilor legale, sunt destinate truselor de urgenţă, precum şi a medicamentelor destinate unei unităţi medicale autorizate. Potrivit aceloraşi dispoziţii, excepţie fac farmaciile şi oficinele locale de distribuţie din sistemul penitenciar unde, conform reglementărilor interne, se realizează eliberarea medicamentelor, produselor parafarmaceutice, consumabilelor şi a altor produse destinate asigurării asistenţei medicale pentru deţinuţi, conform legislaţiei execuţional penale. Aşadar, coroborând dispoziţiile nou introduse cu cele din Legea farmaciei nr. 266/2008, unităţile farmaceutice vor putea desfăşura distribuţie angro de medicamente numai în situaţia de excepţie a medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor care, potrivit reglementărilor legale, sunt destinate truselor de urgenţă, precum şi a medicamentelor destinate unei unităţi medicale autorizate. De altfel, prin modificarea definiţiei distribuţiei angro a medicamentelor referirea la alte persoane juridice îndreptăţite să furnizeze medicamente către public în România, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, este neclară atât în raport cu categoria alţi distribuitori angro, cât şi în raport cu categoria unităţi farmaceutice în situaţiile de excepţie prevăzute de art. 2 alin. (7) din Legea nr. 266/2008", se mai arată în document.

În consecinţă, preşedintele apreciază că reglementarea propusă la pct. 17 al art. 699 din Legea nr. 95/2006 ar trebui reexaminată de către Parlament sub aspectul corelării normelor aplicabile.

Iohannis semnalează, de asemenea, că intervenţiile legislative de la art. I pct. 34 şi art. I pct. 42 nu sunt corelate. Astfel, completarea de la pct. 34 vizează instituirea unei excepţii privind posibilitatea Ministerului Sănătăţii de a stabili direct, cu caracter temporar, măsuri mai restrictive privind distribuţia acestora în afara teritoriului României (art. 804), fără a mai propune Guvernului acest lucru (în conformitate cu forma actuală a art. 889). Însă, la art. 1 pct. 42 se modifică tocmai art. 889, care nu mai conţine referire la Guvern, atribuţia fiind stabilită numai în sarcina Ministerului Sănătăţii. În acest fel, sintagma "prin excepţie de la dispoziţiile art. 889" din cuprinsul alin. (21) al art. 804 - art. I pct. 34 al legii transmise la promulgare este neclară şi trebuie reanalizată, susţine preşedintele.

Klaus Iohannis crede că se impune şi corectarea titlul actului normativ, pentru că, din analiza conţinutului normativ al legii transmise la promulgare, se poate constata că, în fapt, aceasta modifică un singur act normativ, respectiv Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Preşedintele atrage atenţia şi asupra faptul că intervenţiile legislative de la art. I pct. 15 şi pct. 16 pot fi calificate drept derogări de la regimul general privind raporturile de muncă, reglementate prin lege specială. Or, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, "printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. In consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice" (Decizia Curţii Constituţionale nr. 786/2009 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 400 din 12 iunie 2009). Dacă legea reglementează într-un domeniu care, prin excelenţă, aparţine legii organice, atunci aceasta trebuie să se supună dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din Constituţie chiar dacă este o lege cu caracter derogatoriu sau special în raport de dispoziţiile din legea organică modificată (Decizia Curţii Constituţionale nr. 442/2015 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 526 din 15 iulie 2015).

"Astfel, prin raportare la art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 76 alin. (1 ) din Constituţie, de vreme ce legea aflată la promulgare stabileşte reguli derogatorii de la regimul general privind raporturile de muncă, considerăm că ea trebuia adoptată ca lege organică", se arată în document.

"De principiu, considerentele de mai sus s-ar putea aplica mutatis mutandis şi cu privire la dispoziţiile din legea aflată la promulgare ce stabilesc incompatibilităţi pentru medicii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al structurilor deconcentrate ale acestuia ori în cadrul CNAS, al caselor judeţene de asigurări de sănătate, al patronatelor şi sindicatelor şi orice fel de funcţii de demnitate publică sau de conducere în instituţii sanitare. Aceste dispoziţii vizează statutul funcţionarilor publici de conducere din cadrul unor autorităţi şi instituţii ale statului (în cazul de faţă care sunt şi medici), motiv pentru care legea care le prevede ar trebui să aibă caracter organic", se preciează în finalul documentului.