IONEL BLĂNCULESCU, DE LA CONGRESUL MONDIAL AL ENERGIEI, ISTANBUL "Efectele negative generate de Brexit au fost mult subestimate"

Efectele negative generate de Brexit au fost mult subestimate, apreciază analistul economic Ionel Blănculescu, Senior Advisor la Global Resources Partnership, pentru România, Turcia şi ţările din Centrul şi Sud-Estul Europei, prezent, în aceste zile, la cel de-al 23-lea Congres Energetic Mondial, organizat la Istanbul.

Domnia sa, care ne spune ce scenarii ar exista legate de înfăptuirea Brexitului, ne-a transmis: "Din discuţii informale, purtate personal cu personalităţi din Marea Britanie, voci autorizate, prezente la Congresul Mondial al Energiei de la Istanbul, s-a devoalat pentru prima dată modul în care va fi gestionat de către Guvernul Britanic sensibilul şi dificilul subiect pe care-l reprezintă Brexitul".

Ionel Blănculescu subliniază că operaţiunea ar comporta două etape: "Prima va fi declanşarea procedurilor de Brexit, prin activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene, probabil începând cu anul 2017, cu sau fără aprobarea Parlamentului Britanic, invocându-se presiunea politică mare asupra acestui subiect deja devenit fundamental, pentru societatea britanică.

A doua etapă, necunoscută în niciun fel astăzi de marele public, ar reprezenta-o, ca urmare a efectelor negative în cascadă, extrem de dăunătoare asupra Marii Britanii, organizarea unui nou referendum, în care poporul britanic va trebui să răspundă la întrebarea dacă ar mai fi de acord cu Brexitul, în condiţiile înregistrării respectivelor efecte negative, care au afectat în structură în special economia UK, iar populaţia Marii Britanii va răspunde în majoritate covârşitoare cu nu, astfel încât Brexitul nu se va mai produce, anulându-se rezultatul primului referendum".

Ionel Blănculescu susţine că, dacă aşteptările făceau referire la efecte privind devalorizarea lirei sterline, nimeni însă nu a bănuit sau anticipat amploarea şi intensitatea celorlalte efecte negative, "cu mult mai mari şi mai distructive decât s-ar fi aşteptat cineva": "Altfel spus, efectele negative generate de Brexit au fost cu mult subestimate, iar unele nici măcar nu au fost gândite sau creionate, apărând în timp şi lovind extrem de dur economia UK".

Analistul economic a conchis: "În concluzie, ceea ce am susţinut încă înainte de declanşarea referendumului, şi anume că nu va exista Brexit, se va confirma, dacă va mai fi nevoie".

Lira stelină s-a depreciat, zilele trecute, pe pieţele externe, din cauza temerilor legate de o ieşire "dură" a Marii Britanii din Uniunea Europeană, ceea ce a determinat strategii valutari să-şi modifice în scădere estimările pe termen lung pentru cursul acestei valute.

Lira nu a reuşit să se mai aprecieze după declinul de săptămâna trecută, în condiţiile în care politicienii britanici, în frunte cu premierul Theresa May, nu au reuşit să clarifice modul în care propune guvernul de la Londra să negocieze ieşirea din UE.

La începutul lunii curente, Theresa May a anunţat, la Congresul anual al Partidului Conservator, că Marea Britanie va activa în primul trimestru din 2017 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care stabileşte o perioadă de doi ani de negocieri privind retragerea unei ţări din blocul comunitar. În aceste condiţii, Regatul Unit va părăsi UE până în 2019.

Ministrul britanic al Economiei Philip Hammond a recunoscut, în contextul dat, că economia ţării se va confrunta cu momente de turbulenţe în timpul negocierilor, pe care le-a comparat cu un "montagne russe".

Banca olandeză ING Groep NV estimează că lira va avea un curs de 1,22 dolari la finele anului curent, comparativ cu 1,25 dolari, cât preconiza anterior.

Conform "JPMorgan Chase & Co.", lira va scădea la 1,21 dolari până la sfârşitul acestui an, comparativ cu 1,32 dolari, cât estima anterior. Totodată, "Julius Baer Group" Ltd. consideră că lira va ajunge la 1,24 dolari la finele lui 2016, faţă de 1,29 dolari, cât anticipa înainte.

Pe fondul temerilor că Regatul Unit va fi puternic afectat din punct de vedere economic în urma ieşirii din UE, corelaţia între lira sterlină şi un indice al monedelor pieţelor emergente a urcat la un nivel record, conform Agerpres.