Kruk International: Piaţa colectării de creanţe va ajunge la circa 6,5 miliarde lei, în 2012

Piaţa colectării de creanţe, vânzare de portofolii şi externalizare, va ajunge la circa 6,5 miliarde lei în 2012, în creştere faţă de valoarea de 6 miliarde lei, înregistrată anul trecut, a declarat, ieri, Isabela Iacob, directorul general al Kruk International, în cadrul celei de-a treia ediţii al Credit&Collection Forum". Domnia sa a spus: "Anul acesta, piaţa totală de vânzare de portofolii de creanţe şi de externalizare va fi de 6,5 miliarde lei, faţă de 6 miliarde lei, anul trecut, dar ponderea între valoarea portofoliilor vândute şi externalizate se va schimba. Dacă anul trecut am avut portofolii vândute de două milarde lei, pentru anul acesta estimăm că vom ajunge pe partea de vânzare de portofolii de creanţe la 2,5 - 2,6 miliarde lei, neluând în calcul eventualele vânzări de credite ipotecare şi imobiliare".

Până la finele lunii mai, valoarea creanţelor vândute pe piaţă a depăşit un miliard de lei. Doamna Iacob a precizat: "Noi am preluat cam 30-40% din piaţă. În general au vândut creanţe băncile mari şi de talie medie. Sunt bănci care vând cu regularitate, lunar, trimestrial sau la două luni, dar sunt bănci care vând doar o dată pe an, în funcţie de politica de externalizare. Anul trecut, am avut o cotă de 70% pe partea de vânzare de creanţe şi din estimările noastre de circa 30%, pe total piaţă".

Recuperatorul de creanţe bancare a înregistrat un profit net de 16 milioane euro (69,4 milioane lei), în 2011, la nivel de grup, cifră care include şi profitul din creanţele comerciale, cu o valoare totală de 2,3 miliarde lei, de pe piaţa din România.

Valoarea totală a creditelor res-tante ale populaţiei şi firmelor, raportate la nivelul lunii ianuarie 2012, era de 9,446 miliarde lei, la împrumuturile în moneda naţională şi de 13,202 miliarde lei, la valută (denominat). Kruk International SRL, care operează în România, a contribuit la rezultatele generale ale grupului, prin preluarea a 564.000 de cazuri de restanţe la credit.

• Valoarea creanţelor acceptate spre colectare, aproximativ 9 miliarde lei, în 2011

Valoarea nominală a creanţelor acceptate spre colectare în 2011, la nivelul grupului Kruk International, s-a cifrat la aproximativ nouă miliarde lei, a mai spus directorul general al Kruk International Isabela Iacob: "Anul trecut au fost trimise debitorilor, la nivel de grup, 10 milioane de scrisori, au fost efectuate 2,4 milioane de convorbiri telefonice cu debitorii, 5,4 milioane de sms-uri şi 275.000 de vizite. De asemenea, valoarea nominală a creanţelor acceptate spre colectare s-a cifrat în 2011 la nouă miliarde lei, fiind demarate peste 274.000 de proceduri judiciare şi de executare silită". Aceasta a precizat că anul trecut a însemnat, pentru grupul Kruk, şi listarea la bursa din Varşovia, investitorii oferind aproximativ 370 de milioane de lei, pentru acţiunile companiei.

"Printre cele 38 de companii care şi-au făcut debutul la bursă, în 2011, oferta Kruk a fost printre cele mai mari, în ceea ce priveşte valoarea. Investitorii au oferit peste 369 milioane zloţi, aproximativ 370 de milioane de lei, pentru acţiunile Kruk oferite spre tranzacţionare. În momentul de faţă, acţiunile companiei se află în portofoliul a numeroase fonduri de pensii, având printre cele mai bune randamente ale unei companii din WIG20 (companii majore)", a precizat şefa companiei recuperatoare de creanţe, potrivit Agerpres.

Compania Kruk International S.R.L. a fost înfiinţată în 2007 de Grupul Kruk, liderul pieţei de management al creanţelor comerciale din Polonia. Compania este specializată în managementul integrat al creanţelor, colectarea creanţelor bancare, a creanţelor companiilor de asigurări şi leasing, operatorilor de telefonie fixă şi mobilă, cât şi ale companiilor de distribuţie a bunurilor de larg consum. Compania este un jucător important pe piaţa achiziţiei de portofolii de creanţe, în special de la bănci.

• Kruk International: Datoriile românilor, strâns legate de lipsa banilor

Românii ajung să aibă datorii restante din cauza lipsei banilor, deşi consideră plata acestora o prioritate, a declarat, ieri, directorul general al Kruk International Isabela Iacob, citând concluziile unei cercetări de piaţă realizate de companie în ţările în care activează, respectiv Cehia, România şi Polonia. Isabela Iacob a adăugat: "Plata utilităţilor şi împrumuturile sunt principalele priorităţi ale românilor în alocarea cheltuielilor în cadrul bugetului familial. Circa 80% dintre români, unul din patru, consideră că persoanele cele mai afectate de îndatorare excesivă sunt tocmai persoanele aflate într-o situaţie financiară precară. Aproape toţi românii sunt bine intenţionaţi, doresc să-şi plătească datoriile indiferent ce ar fi, însă lipsa banilor îi impiedică să facă acest lucru".

Concluziile studiului menţionat arată că majoritatea românilor ar cere sfatul familiei sau al partenerului de viaţă cu privire la modalitatea de soluţionare a restanţelor, mai degrabă decât ar cere sfatul expertului sau al debitorului.

Potrivit cercetării de piaţă "Atitudinea Debitorilor - cercetare multiculturală", realizată în februarie 2012 de Kruk International în ţările în care activează, unul din patru români recunoaşte că are probleme cu plata la timp a obligaţiilor financiare. Pe de altă parte, unul din opt cehi şi unul din 10 polonezi recunoaşte că ar avea aceeaşi problemă. Studiul mai arată că unul din şapte români a răspuns că a făcut un nou credit pentru a plăti unul anterior (15%), în timp ce, mai puţini, dar totuşi cu un procentaj semnificativ, cehii (13%) şi polonezii (9%), au recunoscut că cel puţin o dată în viaţă au făcut un credit nou pentru a plăti unul mai vechi.

"Mai mult decât alţii, circa 78% dintre români sunt convinşi că persoanele afectate de datorii sunt mai ales acele persoane care se află în dificultăţi financiare în mod accidental, de exemplu din cauza pierderii locului de muncă sau a îmbolnăvirii. Populaţia din Cehia, 30%, consideră că un motiv important al îndatorării este nesăbuinţa, iar 17% dintre polonezi, mai mult decât românii (6%) şi cehii (8%), în momentul asumării unei datorii realizează că le va fi greu să îşi plătească respectiva datorie", a adăugat şeful Kruk Internaţional.

În ceea ce priveşte rezolvarea problemelor financiare, românii au cea mai mare încredere în membrii familiei, circa 63%, deşi în cazul polonezilor şi cehilor doar o treime ar cere sfatul familiei, dar tot o treime dintre ei ar discuta direct cu creditorul sau cu compania de colectare creanţe. Dintre români, doar 7% ar discuta cu creditorul sau compania de colectare creanţe, deşi acesta ar fi un lucru normal. Studiul arată că o cincime dintre români, cehi şi polonezi susţin că ştiu ce au de făcut şi nu trebuie să ceară sfatul nimănui.