LA CEREREA UNUI ACŢIONAR, DIICOT a început urmărirea penală in rem, în cazul Romcab

Procurorii DIICOT au început urmărirea penală in rem (asupra faptelor), în cazul "Romcab" (MCAB), potrivit unui răspuns transmis de procurori lui Valentin Stănescu, acţionar al companiei. Acesta a depus, vara trecută, o plângere penală împotriva administratorilor emitentului - Zoltan Prosszer, Sebastian Vlădescu şi alţi directori, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, precum prezentarea de date neadevărate asupra condiţiilor societăţii în comunicările adresate publicului, prezentarea cu rea credinţă a unei situaţii financiare inexacte, în vederea ascunderii situaţiei reale, manipularea pieţei de capital, înşelăciune, constituirea unui grup infracţional organizat.

Producătorul de cabluri Romcab (MCAB) a intrat în insolvenţă la începutul anului trecut, pe fondul unei deprecieri masive a stocurilor, de la 629,62 milioane de lei, la 30 septembrie 2016, la 498,9 milioane de lei, la 31 decembrie 2016 (conform datelor auditate).

Tribunalul Mureş a aprobat, pe 20 februarie 2017, intrarea în insolvenţă a producătorului de cabluri, la cerere, în condiţiile în care societatea a raportat o pierdere de 39 de milioane de euro, în 2016, deşi înregistrase un profit de 9 milioane de euro, în primele nouă luni ale anului trecut.

Tocmai aceste raportări ale companiei către BVB au fost reclamate la DIICOT de Valentin Stănescu, care susţine că are o deţinere de 1% din companie.

DIICOT i-a răspuns acţionarului, în ianuarie, că a început urmărirea penală, fiind efectuate cercetări sub aspectul infracţiunii prevăzute la articolul din legea pieţei de capital legat de "prezentarea cu intenţie de către administratorul, directorul sau directorul executiv al societăţii către acţionari de situaţii financiare inexacte ori de informaţii nereale privind condiţiile economice ale societăţii", care se pedepseşte cu în­chisoa­rea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Valentin Stănescu ne-a declarat: "Romcab a transmis Bursei de Valori Bucureşti informaţii false şi a indus în eroare investitorii. Organele de cercetare penală trebuie să acţioneze înainte să fie prea târziu. Pentru că societatea a intrat în insolvenţă, noi, acţionarii nu putem spera la recuperarea prejudiciului decât de la cei vinovaţi. Dacă nu se începe urmărirea penală faţă de persoane, nu se poate pune nici sechestru pe bunurile celor vinovaţi pentru situaţia companiei, din care s-au evaporat, în trei luni de zile, aproximativ 200 de milioane de lei. Până acum, autorităţile statului - procurorii şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) - nu au făcut nimic pentru protejarea intereselor investitorilor de pe piaţa de capital".

Sebastian Vlădescu, fost pre­şedinte Romcab, consideră că era de aşteptat să înceapă o anchetă penală, în cazul companiei, aceasta fiind singura soluţie pentru a afla unde sunt banii.

"Nu pot să spun că o anchetă penală îmi face plăcere, dar trebuie să fie lămurit ce s-a întâmplat acolo - ce a fost greşeală, ce a fost infracţiune. Este singura soluţie ca să se afle adevărul, unde sunt banii, dacă s-a furat, cine a furat. În afară de neplăcerea de a fi într-o anchetă penală nu am nicio emoţie. Fiecare vom răspunde pentru ce am făcut, iar eu ştiu că mi-am făcut treaba. În Consiliu, mi-am făcut treaba mea pe baza informaţiilor primite, iar în momentul când nu am mai primit informaţii, am reacţionat".

În plângerea penală, acţionarul arată că a investit în acţiunile MCAB, având în vedere raportările financiare ale companiei din decembrie 2012- septembrie 2016, care reflectau o creştere semnificativă şi susţinută a cifrei de afaceri şi a profitului, precum şi o profitabilitate excelentă raportată la capitalurile proprii.

Valentin Stănescu notează că a cumpărat 99.546 acţiuni (1,1% din companie), astfel: 39.546 acţiuni, la preţuri între 8,76 şi 9,4/acţiune, între 9 septembrie 2016 şi 18 noiembrie 2016, şi 60.000 de acţiuni, la preţul de 3,92 lei/acţiune, în data de 19 ianuarie 2017, pentru o sumă totală de 599.435 lei.

Acesta precizează că, ulterior achiziţiilor efectuate, pe site-ul BVB, au apărut ştiri negative în legătură cu compania: - raportarea cu întârziere a unor incidente de plată, cererea de intrare în insolvenţă, raportările preliminare pentru decembrie 2016, ce arătau diferenţe semnificative faţă de raportările anterioare.

Acţionarul menţionează că nu a mai achiziţionat acţiuni după apariţia acestor ştiri.

Valentin Stănescu aminteşte, în plângerea penală, că pe 23 ianuarie 2017, Romcab a dat un comunicat semnat de Zoltan Prosszer în calitate de preşedinte, prin care acesta anunţă pentru prima dată investitorii des­pre numeroase incidente de plată apărute în perioada 23 decembrie 2016 - 16 ianuarie 2017 şi încearcă să liniştească investitorii şi mass-media, arătând că acele incidente de plată se încadrează în "condiţiile specifice industriei în care activăm [...] majoritatea clienţilor noştri închizându-şi porţile în perioada 15 decembrie-15 ianuarie". Acţionarul adaugă: "Mai mult, domnul Prosszer continuă: «Estimăm că în perioada imediat următoare vom intra în cursul normal al activităţii...» şi concluzionează astfel: «Dorim să subliniem faptul că, în opinia noastră, situaţia curentă a companiei este una temporară, iar măsurile pe care le-am identificat au gradul de fezabilitate necesar pentru a rezolva toate chestiunile ridicate în mass-media»".

Domnul Stănescu precizează, în plângerea penală, că aceste clarifi­cări au fost date de companie doar după ce BVB a cerut Romcab să adreseze informaţiile apărute în presă privind incidentele de plată.

În ciuda acestui comunicat, pe 10 februarie 2017, societatea a solicitat intrarea în insolvenţă, iar în data de 16 februarie 2017, pe site-ul BVB, au fost publicate situaţiile financiare preliminare pentru decembrie 2016, arată acţionarul, adăugând: "În contrast cu profitul de aproximativ 39,5 milioane de lei la septembrie 2016, raportarea pentru decembrie 2016 arată o pierdere de 178 milioane de lei. (...)

Este extrem de puţin probabil ca o astfel de pierdere să apară într-un singur trimestru, ca urmare a desfăşurării normale a activităţii. Este deci probabil ca aceste pierderi să fie cumulate din perioadele anterioare şi ascunse cu ştiinţă sau la îndemnul conducerii companiei.

De asemenea, în data de 17 februarie 2017, pe site-ul BVB apare informarea că acţiunile sunt suspendate de la tranzacţionare, având în vedere că ASF a cerut companiei să lămurească public diferenţele între situaţiile financiare la septembrie 2016 şi decembrie 2016".

Încercările acţionarului să pri­mească lămuriri de la companie au rămas fără răspuns.

În data de 23 mai 2017, cu ocazia Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor având pe ordinea de zi aprobarea situaţiilor financiare şi a raportului administratorilor aferent anului 2016, Zoltan Prosszer, în calitate de administrator special, a arătat că "pierderea de 180.000.000 lei (raportată în 16 februarie 2017 pieţei reglementate) a fost o eroare contabilă", mai aminteşte acţionarul.

Acesta acuză că infracţiunile săvârşite de membrii consiliului de administraţie şi directorii Romcab au fost comise cu intenţie, având în vedere că societatea este admisă la tranzacţionare, fiind obligată să întocmească atât raportări periodice, cât şi raportări continue, cauzate de evenimente cu impact major asupra poziţiei sale economice: "Fiind administratorii şi directorii unei societăţi listate pe o piaţă reglementată de capital, făptuitorii nu pot invoca necunoaşterea consecinţelor ce rezultă din efectuarea unor raportări incomplete. (...) Administratorii şi directorii Romcab nu au efectuat raportarea privind condiţiile esenţiale ale societăţii nici după ce au apărut în mass-media informaţii privind existenţa unor incidente de plată masive. Nu se poate susţine, în aceste condiţii, că adminis­tratorii şi directorii Romcab nu au acceptat rezultatul produs de absenţa raportării informaţiilor corecte privind situaţia economică a Romcab".

Referitor la deprecierea stocurilor, operată de emitent, Valentin Stănescu arată: "Se poate observa că a fost operată la sfârşitul anului 2016 de către conducerea societăţii o ajus­tare a activelor circulante cu 180 de milioane de lei. Singura explicaţie pe care o oferă administratorul special Zoltan Prosszer, acţionar majoritar indirect şi director general al Romcab, este aceea că «marcarea pierderii din exploatare s-a datorat în mod concret încorporării cheltuielilor aferente deprecierii stocurilor existente în sold la sfârşitul anului, în sumă de 178,9 milioane de lei».

O astfel de explicaţie indică în mod indubitabil că raportările anterioare au fost false, întrucât au menţionat o valoare eronată a stocurilor, mult peste cea reală.

În plus, este de cercetat dacă societatea nu a omis să redacteze şi să facă cunoscut investitorilor, prin intermediul unor raportări curente, anumite acte juridice încheiate cu terţi care au afectat situaţia patrimonială a societăţii, într-o măsură în care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi avut un impact asupra preţului acţiunilor Romcab".

Urmarea imediată a acestei infracţiuni constă în prejudiciul creat tuturor investitorilor în acţiuni Romcab , care au efectuat actele juridice de achiziţie ale acestora necunoscând situaţia reală a societăţii, acuză investitorul.

• Două amenzi de la ASF pentru Zoltan Prosszer

La începutul anului, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a amendat pe Zoltan Prosszer şi pe Sebastian Vlădescu, actualul, res­pectiv fostul preşedinte al "Romcab" Târgu Mureş (MCAB).

Autoritatea a constatat că cei doi sunt responsabili pentru că nu au asigurat cadrul necesar auditării în timp util a situaţiilor financiare din 2016 şi nu au raportat către BVB contractele companiei cu afiliaţii, mai mari de 50.000 de euro, conform legii. Astfel, Prosszer a primit o amendă de 15.000 de lei, iar Vlădescu, de 13.000 de lei.

Într-un interviu acordat în luna februarie 2017, fostul preşedinte Romcab, Sebastian Vlădescu, spunea că dacă firma are stocurile, atunci compania nu are nicio problemă, în condiţiile în care preţul cuprului creştea. Domnia sa susţinea, atunci, că problema stocurilor trebuie rezolvată de SGS, firma angajată să certifice stocurile.

"Romcab" este controlată de "Sadalbari", în acţionariatul căreia au avut loc schimbări în anul recent încheiat. Astfel, "Sadalbari" nu mai este controlată de Zoltan Prosszer, preşedintele Romcab şi administratorul special al acesteia.

"Sadalbari" SRL a intrat în insolvenţă, la cerere, pe 31 martie, potrivit deciziei Tribunalului Mureş.

Pe 27 ianuarie 2017, Zoltan Prosszer i-a cedat Roxanei Târcă (reprezentantul departamentului pentru relaţia cu investitorii de la Romcab) 35 din cele 45 de părţi sociale deţinute la "Sadalbari". Astfel, Roxana Târcă ajunsese la o deţinere de 46,7% din "Sadalbari", în timp ce Zoltan Prosszer rămăsese cu numai 9,35%. În acţionariatul "Sadalbari" se mai regăseau, la data respectivă, Rodica Dochiţoiu (cu 37,38%) şi Amberyce Limited (cu 6,54%), conform datelor din Monitorul Oficial. Ulterior, societatea a raportat BVB că "Motoplus Paneuro"- o societate controlată de Florin Dorin Costea, care ar fi fratele lui Zoltan Prosszer - a ajuns la o deţinere de 91,8% din "Sadalbari", în timp ce Prosszer a rămas cu o participaţie infimă.

De asemenea, pachetul majoritar de 69,02% din "Romcab", deţinută de "Sadalbari", a fost gajat către "Stareal Limited" din Cipru, pe 6 februarie 2017, cu patru zile înainte ca producătorul de cabluri din Târgu Mureş să îşi ceară insolvenţa, potrivit Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare.

Acţiunile "Romcab" au fost sus­pendate de la tranzacţionare, pe 17 februarie, la solicitarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care i-a cerut companiei un raport detaliat cu privire la factorii care au generat modificarea situaţiei financiare de la data de 30.09.2016, la 16.02.2017.

Atunci, ASF l-a amendat pe pre­şedintele "Romcab" cu 7.000 de lei, pentru că nu a răspuns unor solicitări ASF sau a răspuns cu întârziere.

Tabelul creditorilor Romcab cuprinde datorii de un miliard de lei, cel mai mare creditor fiind EximBank, cu o creanţă de 113,02 milioane de lei, în nume propriu, şi 98,4 milioane de lei, în numele şi contul statului. Banca Transilvania are de recuperat 111 milioane de lei, în timp ce banca de stat CEC Bank are o creanţă de 34,6 milioane de lei.