LAURENŢIU BACIU, LAPAR: "Numai 15% din suprafaţa agricolă a ţării este irigată"

• "Condiţiile meteo au provocat daune substanţiale la nivelul calităţii producţiei agricole, şi nu doar în ţara noastră"

Doar o proporţie de aproximativ 15% din suprafaţa agricolă a ţării noastre este irigată, în prezent, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Domnia sa susţine, însă, că acest procent nu este unul extrem de redus, întrucât ţara noastră are un teren agricol destul de fertil, care nu necesită irigaţii decât în partea de sud, în regiuni precum Muntenia sau Dobrogea, în rest cantitatea de apă fiind asigurată prin precipitaţii mai bogate.

Domnia sa ne-a mai declarat: "România nu are probleme, terenul agricol de la noi din ţară este foarte fertil, ceea ce reprezintă un avantaj pentru noi. Sperăm ca în zece ani să ajungă să fie irigată 30% din suprafaţa agricolă a României. Acum cred că este în jur de 15%".

În ceea ce priveşte producţia agricolă de anul acesta, preşedintele LAPAR ne-a spus că, deşi recolta se anunţa a fi una bună, condiţiile meteo au provocat daune substanţiale din acest punct de vedere, şi nu doar la noi în ţară, ci la nivel global, afectând mai ales calitatea roadelor, adăugând: "Jumătate din Europa este afectată de secetă, iar în cealaltă este exces de umiditate. De asemenea, Argentina, Brazilia şi SUA sunt afectate, la rândul lor, de secetă".

• ONU: "Agricultura va mai fi posibilă doar încă 60 de ani, dacă actualul nivel de degradare a Pământului va continua"

O treime din suprafaţa Pământului are un grad mediu sau ridicat de degradare, iar două treimi din această degradare pot fi atribuite sectorului agricol, relatează Reuters, citată de News.ro. Potrivit acesteia, Naţiunile Unite au avertizat că agricultura va mai fi posibilă doar încă 60 de ani, dacă actualul nivel de degradare a Pământului va continua.

Ţara noastră însă, nu ar avea probleme din acest punct de vedere, întrucât, potrivit domnului Baciu, solul României nu este degradat, fiind "cea mai verde ţară din Europa".

Domnia sa ne-a declarat: "Cei din Vest au exagerat în consumul de pesticide şi au cam luat din calităţile terenului, de aceea acum, în disperare, cei de la Bruxelles caută diverse soluţii pentru îmbunătăţirea mediului. Acesta nu este şi cazul României, solul de la noi nu este degradat. Nici în 200 de ani, terenul agricol al României nu ar ajunge la nivelul de degradare al celui din Europa".

Preşedintele LAPAR a menţionat că statisticile de la Bruxelles indică cele mai mici cantităţi de îngrăşăminte şi pesticide în România.

Totodată, Laurenţiu Baciu subliniază că terenurile fertile care se găsesc la nivelul ţării noastre constituie un avantaj foarte mare în ceea ce priveşte producţia şi optimizarea ei la hectar.

Sănătatea solului poate fi urmărită analizând cantitatea de carbon organic pe care o conţine. Carbonul organic este o componentă măsurabilă a materiei organice, care determină productivitatea solului, mai arată Reuters, menţionând că cercetările efectuate în Argentina, India şi Africa de Vest au arătat că randamentul culturilor poate fi crescut cu 20-70 kg/ha pentru grâu, 10-50 kg/ha pentru orez şi 30-300 de kg/ha pentru orz cu fiecare 100 de grame de carbon organic pe metru pătrat.

Potrivit Reuters, nu este surprinzător că multe ţări acţionează pentru a conserva şi îmbunătăţi sănătatea solului. Organizaţia Naţiunilor Unite a inclus sănătatea solului în viziunea sa pentru 2030, numită Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals-SDG), care urmăresc oprirea degradării nete a terenurilor până în 2030. Până în mai 2018, 116 ţări erau în curs de a stabili ţinte naţionale pentru sănătatea solului, în cadrul eforturilor de respectare a SDG.

Etiopia este una dintre ţările cele mai avansate în ceea ce priveşte măsurile pentru sănătatea solului, în condiţiile în care degradarea acestuia costă ţara până la 4,3 miliarde de dolari pe an. Obiectivul Etiopiei este să protejeze şi să refacă o suprafaţă de 331.933 de kilometri pătraţi, adică aproximativ 30% din suprafaţa totală a ţării, mai relatează agenţia de ştiri.

Estimările globale ale contribuţiei biodiversităţii solului la serviciile ecosistemului sunt de 1,5-13 mii de miliarde de dolari pe an, iar guvernele trebuie să acţioneze urgent pentru a conserva solul şi a se asigura că Pământul va continua să hrănească omenirea în viitor, conform acesteia.