LAURENŢIU ROŞOIU, SAI STAR: Fondurile de acţiuni, în continuare "cenuşăresele pieţei"

Activele nete ale fondurilor locale de investiţii au crescut cu 2,6%, în luna februarie, depăşind valoarea de 4,3 miliarde de euro, potrivit raportului transmis de Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

Subscrierile nete înregistrate de fondurile locale în luna februarie au fost de 85,2 milioane euro, cu circa 22% sub nivelul din luna anterioară, potrivit AAF.

"Luna februarie aduce o confirmare a faptului ca industria fondurilor de investitii continua trendul crescator pe care se afla de cativa ani", consideră Laurentiu Roşoiu, Director adjunct SAI Star Asset Management, adăugând: "Această tendinţă este ilustrata nu doar de creşterea activelor administrate, cât şi de creşterea numărului de investitori şi, de asemenea, de creşterea de la o lună la alta a subscrierilor nete. Şi asta chiar dacă, uneori, într-un ritm mai modest".

Domnul Roşoiu remarcă faptul că fondurile de obligaţiuni au atras din nou o foarte mare parte a subscrierilor nete (141,1 milioane lei) în timp ce fondurile de acţiuni par a fi în continuare "cenuşăresele pieţei", atrăgând o sumă aproape nesemnificativă, de doar 4,2 milioane lei.

"Aceste cifre pot sugera că investitorii români sunt în continuare reticenţi la asumarea de riscuri, cautând mai degrabă variante de conservare a capitalurilor în detrimentul obţinerii de randamente", ne-a spus reprezentantul SAI Star Asset Management. Potrivit domniei sale, o astfel de situaţie este potenţată nu doar de tensiunile existente în continuare atât în plan politico-militar la graniţa României, cât şi de tensiunile majore din interiorul UE (problema rămânerii Greciei în UE fiind una dintre acestea) şi de "invizibilitatea" datelor/cifrelor relativ pozitive privind evoluţia economiei româneşti.

"Pe de altă parte însă, trebuie subliniat că o bună parte din aceşti bani noi, intraţi în fondurile locale deschise de investiţii, au ajuns totuşi pe piaţa de capital!", a adăugat domnul Roşoiu, continuând: "Se poate vedea că în categoria de fonduri clasificate ca «Altele» au intrat, pe net, în februarie, peste 237 de milioane lei. Iar din această categorie fac parte numeroase fonduri în portofoliul cărora acţiunile au o pondere importantă. Prin urmare, investitorii şi-au luat, chiar dacă indirect - prin intermediul fondurilor de investiţii cu profile de risc ceva mai modeste - expunere şi pe acţiuni".

Laurenţiu Roşoiu ne-a mai spus că cifrele relevă şi o tot mai probabilă viitoare consolidare a pieţei, însemnând reducerea numărului de administratori, prin ieşirea din piaţă a unor jucători independenţi, şi concentrarea pieţei în jurul jucătorilor ce sunt parte a unui grup financiar.

"Acest fenomen este potenţat de faptul că apartenenţa la un grup financiar oferă unui administrator de fonduri avantajul competitiv dat de căile de acces pe care le are către bazinul de clienţi pe care Grupul îi deţine pe alte segmente de business (vorbim de clienţi bancari, de clienţi ai societăţilor de asigurare, etc) şi de posibilitatea de a-şi distribui produsele către aceştia", a mai adăugat domnia sa, precizând: "Procesul de consolidare a industriei în jurul marilor jucători, prin marginalizarea jucătorilor mici, independenţi, este totodată şi un rezultat al majorării costurilor/eforturilor de administrare a unui astfel de business; industria se confruntă cu un volum de muncă şi de raportare în creştere, cu un cadru legislativ (dat de preluarea reglementărilor europene) din ce în ce mai complex, şi uneori restrictiv, cu majorarea costurilor de autorizare, funcţionare, etc".

Principalul factor determinant pentru ascensiunea pieţei de fonduri mutuale în ultima periodă a fost nivelul scăzut al dobânzilor oferite pentru produsele de economisire, care au sporit necesitatea găsirii de alternative pentru optimizarea randamentului, ne-a spus Milan Prusan, Head of Business Development România la ING Investment Management (ce se va redenumi NN Investment Partners).

Domnia sa a adăugat: "De asemenea, se observă o tendinţă clară de diversificare a portofoliilor, clienţii manifestând un interes din ce în ce mai ridicat pentru analiza evenimentelor ce pot influenţa evoluţia pietelor financiare în perioada următoare".

În opinia lui Laurenţiu Roşoiu, piaţa fondurilor de investiţii se mişcă în strânsă corelaţie cu piaţa bancară. Domnia sa ne-a spus: "Luna februarie a fost încă o lună de scădere a dobânzilor la depozite, scăderea randamentelor depozitelor clasice fiind deja, de o bună perioadă de timp, un factor determinant în procesul de realocare a resurselor financiare dinspre depozite către fonduri de investiţii.

Cum procesul de scădere a dobânzilor este foarte probabil să continue, iar la nivel european infuzia de lichidităţi a BCE va pune presiuni suplimentare în pieţele instrumentelor financiare cu venit fix - în sensul scăderii randamentelor - vom avea, foarte probabil, o stimulare a investiţiilor în active cu grade de risc mai ridicate, fenomen care, se va transmite foarte probabil şi către piaţa românească.

Prin urmare, industria fondurilor de investiţii se află într-o fereastră

de oportunitate deosebită, de care însă jucatorii de profil vor beneficia în moduri diferite; marii jucători din piaţă, care fac parte din grupuri financiare, vor fi principalii câştigători de pe urma acestor tendinţe în perioada imediat următoare (pe intervalul următorilor 2-3-4 ani).

Milan Prusan apreciază că fondurile mutuale cu un portofoliu diversificat ce accesează mai multe tipuri de instrumente ( strategiile Multi-Asset) au devenit un produs preferat în rândul clienţilor ce doresc utilizarea unei palete mai largi de oportunităţi investiţionale, în scopul consolidarii portofoliilor existente ce au o expunere preponderentă în zona fondurilor de obligaţiuni.

La finalul lunii februarie, fondurile de obligaţiuni aveau o ponedere de 44,9% din piaţa locală.