Lazea: Am putea avea nevoie de un împrumut extern în a doua jumătate a acestui an

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, susţine că ţara noastră ar putea avea nevoie de un împrumut extern mai ales în a doua jumătate a acestui an, valoarea acestuia depinzând de gradul de ajustare a deficitului balanţei de plăţi.

"În momentul de faţă nu avem nevoie urgentă de finanţare externă, însă în a doua jumătate a anului s-ar putea să fie nevoie", a declarat, ieri, domnul Lazea, citat de NewsIn.

Domnia sa a menţionat că datoria externă pe termen scurt a României este de 24 miliarde euro, în mare parte scadentă în a doua jumătate a anului, în timp ce datoria externă pe termen mediu şi lung a ajuns la 49,7 miliarde euro. Însă economistul-şef al BNR a atras atenţia că, pentru facilitarea obţinerii unui astfel de împrumut, bugetul pe 2009 trebuie să treacă de parlament în aceeaşi formă în care a fost aprobat de guvern, inclusiv în ce priveşte politica salarială.

"Dacă bugetul nu trece la fel, va fi mult mai greu să obţinem împrumutul", a spus el. Lazea a enumerat paşii pe care România trebuie să îi urmeze în actualul context economic, primul dintre aceştia fiind aprobarea bugetului, apoi execuţia bugetară şi a politicii salariale, iar ulterior relaxarea graduală a politicii monetare. Ultimul pas ar consta în contractarea unui împrumut de la o instituţie internaţională, după discuţii cu Comisia Europeană.

"Este şi o formă birocratică: discuţia iniţială cu Comisia Europeană pentru un împrumut şi apoi să vedem ce alte alternative mai sunt", a adăugat Lazea, explicând că regulamentul Comisiei Europene prevede că statele membre trebuie să poarte întâi discuţii cu Bruxelles-ul.

Suma pe care România o va împrumuta depinde de modul în care deficitul extern va fi ajustat. "Depinde dacă deficitul de cont curent va fi redus ordonat. Am putea face asta de la 12,5% din PIB în 2008 la 7-8% din PIB în acest an şi apoi, ipotetic vorbind, o mare parte din finanţare am putea-o obţine de la instituţiile financiare internaţionale", a mai spus Lazea.

• Băncile trebuie să compenseze declinul din auto şi imobiliare prin finanţarea infrastructurii

Băncile se pot îndrepta în 2009 către finanţări în infrastructură şi în domeniile telecomunicaţiilor, informatic, farmaceutic şi alimentar, pentru a compensa declinul pieţei auto şi al imobiliarelor, a declarat ieri economistul-şef al BNR.

"Universul nu se opreşte la auto şi imobiliare. Băncile văd aceste domenii ca fiind condamnate, pentru că s-au expus prea mult la ele", a spus domnul Lazea, citat de NewsIn. Totodată, domnia sa a precizat că băncile trebuie să-şi ajusteze porfoliile, pentru a crea un balans între credite şi depozite, în prezent acesta fiind de 1,3.

"În monedă europeană, raportul credite depozite este de 2 la 1, iar în lei a ajuns la 0,95. Băncile trebuie să-şi reducă cumva creditele în euro sau să crească depozitele. Cum vor ajunge la asta este problema fiecărei bănci", a mai menţionat oficialul BNR.

El a afirmat că decizia BNR de a menţine rezervele minime obligatorii la pasivele în valută la 40%, respectiv la 18% pentru cele în lei a fost influenţată şi de faptul că 54% din creditul neguvernamental este în valută, preponderent euro.

• Unele bănci ar trebui recapitalizate în cazul deprecierii mai puternice a leului

Unele dintre băncile din România ar putea avea nevoie de recapitalizare în cazul în care leul se depreciază şi mai mult, problemă deja cunoscută de managementul instituţiilor de credit, este de părere Valentin Lazea.

"În general, dacă s-ar deprecia şi mai mult leul, unele bănci ar trebui recapitalizate, chestiune deja ştiută de directorii unor bănci. Ei nu vor depreciere, însă traderii sunt obişnuiţi să facă profit prin speculaţii şi nu-şi pot ţine mâinile acasă. Sunt un fel de yupee-guys, care nu-şi învaţă lecţia, chiar dacă preşedinţii băncilor ştiu", a adăugat domnia sa. Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Cristian Popa a afirmat, recent, că solvabilitatea sistemului bancar s-a îmbunătăţit în ultimul trimestru al acestui an, avansând în acest interval cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, până la 12,5%, semnificativ peste nivelul recomandat, de 8%.

• Cursul actual de schimb nu este în linie cu fundamentele economice ale ţării noastre

Nivelul actual al cursului de schimb nu este în linie cu fundamentele economice ale României, aşa cum, de altfel, nu era nici în iulie 2007, mai susţine domnul Lazea.

"Nivelul la care ajunsese cursul în vara lui 2007 nu putea fi susţinut nici el de fundamentele economice, însă corecţia ulterioară a fost şi din cauza contextului internaţional, dar şi a fundamentelor economice", a declarat Lazea.

Perioada de apreciere a leului în faţa euro între noiembrie 2004 şi iulie 2007 s-a datorat câştigurilor de productivitate în perioada 2000-2004, aderării la UE şi liberalizării complete a contului de capital, a adăugat economistul-şef al BNR. Leul s-a apreciat puternic între octombrie 2004 şi iulie 2007, de la cotaţii de peste 41.000 lei vechi (4,1 lei noi) la 3,11 lei/euro. Ulterior, moneda naţională a intrat pe o pantă de depreciere, atingând în 22 ianuarie un nivel minim istoric de 4,3127 lei/euro, la cursul de referinţă a BNR. Lazea a menţionat, printre factorii care au dus a deprecierea leului, creşterea aversiunii la risc a investitorilor, în contextul crizei financiare internaţionale şi ieşirilor de capital, creşterile salariale peste câştigul de productivitate şi adâncirea dezechilibrelor interne din România.

• Lazea vrea o politică salarială strictă în 2009, în conformitate cu proiectul de buget

Execuţia politicii salariale trebuie să fie în conformitate cu prevederile din proiectul de buget pe 2009, inclusiv după negocierile cu partenerii sociali promise de guvern pentru luna aprilie, în opinia Valentin Lazea. "Bugetul trebuie să treacă de parlament şi să fie executat", a spus Lazea, întrebat dacă negocierile din luna aprilie pot schimba proiecţia politicii salariale. În 5 februarie, după aprobarea în Guvern a proiectului de buget pe 2009, premierul Emil Boc preciza că majorările salariale din sistemul public vor fi discutate cu partenerii sociali abia după 15 aprilie, creşterile urmând să fie decise "în funcţie de ce ne va da economia".

Lazea a menţionat că politicile fiscale şi salariale trebuie să fie stricte, pentru ca BNR să poată relaxa politica monetară.