Legea "Big Brother", analizată mâine de judecătorii CCR

Actualizare 19:49

Judecătorii Curţii Constituţionale Române (CCR) vor analiza, mâine, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de deputaţii liberali cu privire la Legea securităţii cibernetice (Legea "Big Brother"), sesizare în care parlamentarii arată că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.

"Prin această lege în mod mascat se restrâng drepturi şi libertăţile cetăţeanului prin permiterea accesului la infrastructură cibernetică şi la datele conţinute în baza unei simple motivări comunicate de instituţiile abilitate şi nominalizate prin lege fără existenţa unei aprobări judecătoreşti, conform Codului de procedura penală şi cerinţelor adoptate de Curtea Constituţională prin deciziile 440/ 2014 şi 461/ 2014, deci legea nu este armonizată la cerinţele CCR. Legea încalcă dispoziţiile art. 148, alin (2) şi următoarele din Constituţia României, prin netranspunereacorectă reglementărilor comunitare în materie", arată în sesizarea depusă la CC, potrivit surselor din presă.

În 23 decembrie 2014, deputaţii PNL au contestat la Curtea Constituţională Legea securităţii cibernetice, iniţiată de Guvern şi adoptată cu o săptămână înainte în unanimitate în plenul Senatului, deci şi cu votul favorabil al senatorilor PNL şi PDL.

"69 de deputaţi aparţinând PNL şi-au exercitat dreptul constituţional de a ataca la Curtea Constituţională legea adoptată de Parlament, Legea privind securitatea cibernetică a României", anunţa liderul grupului deputaţilor PNL, Ludovic Orban.

El susţine că prevederile articolului 17 din legea invocată ar încălca prevederile constituţionale.

"După opinia mea, această nouă tentativă a Guvernului Ponta de a încerca să permită serviciilor de informaţii, unor instituţii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naţionale, să intre cu bocancii în viaţa privată a cetăţeanului român reprezintă o gravă încălcare a democraţiei şi o gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului român. Noi, ca liberali, nu putem permite ca acest lucru să se întâmple", a explicat Orban.

El a menţionat că Legea securităţii cibernetice "vine în aceeaşi linie" cu Legea Big Brother şi Legea cartelelor pre-pay, care au fost declarate neconstituţionale.

Orban a fost întrebat dacă îşi acuză colegii din Senat de incompetenţă, având în vedere că toţi senatorii PNL, inclusiv liderul lor, Puiu Haşotti, şi preşedintele Comisiei de apărare, Corneliu Dobriţoiu, au votat "pentru".

"Nu ne acuzăm în niciun caz, am luat legătura cu marea majoritate a senatorilor, cu care am vorbit personal. Le-am explicat că noi, ca şi deputaţi, nu am putut să ne pronunţăm din cauza faptului că procedura adoptării tacite a fost aceea care a permis trecerea legii prin Camera Deputaţilor şi că este un drept fundamental pe care îl avem, şi anume acela de a sesiza CC. De asemenea, consider că prioritare sunt drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului român, în raport cu posibila nemulţimire care ar putea să apară din partea unui coleg din Senat", a răspuns liderul deputaţilor PNL.

(Alexandru Costea)

------------

Actualizare 10:03 Şefii parchetelor, în şedinţă la MAI pe tema legii Big Brother

O şedinţă pe tema legii securităţii cibernetice are loc astăzi la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), reunind, printre alţii, şefii parchetelor, scriu surse din presă.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) transmitea, recent, că legea securităţii cibernetice, contestată de mai multe organizaţii non-guvernamentale, este "indispensabilă" facilitării unor măsuri împotriva agresiunilor cibernetice, ţinând cont de "contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice".

Legea Securităţii Cibernetice (cunoscută ca "Legea Big Brother 3") a fost adoptată pe 19 decembrie de Senat şi prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor sistemului urmând să fie făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Actul nu a fost promulgat încă de preşedintele Klaus Iohannis, fiind atacat, în prezent, la Curtea Constituţională a României (CCR).

---

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) susţine că există o formă de discriminare între utilizatorii de cartele preplătite (pre-pay) şi persoanele care au abonament de telefonie mobilă, deoarece, la nevoie, autorităţile nu îi pot trage la răspundere pe cei din prima categorie, scriu surse din presă.

Punctul de vedere al CNCD a fost transmis, la cerere, Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID).

În acest sens, CNCD a cerut poziţia Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) şi operatorilor de telefonie mobilă.

Colegiul director al CNCD a constatat că, indiferent de modalitatea de achiziţionare a serviciilor de telefonie mobilă/date/interne, toţi consumatorii sunt obligaţi să folosească aceste servicii cu bună-credinţă şi în scopuri legale, dar obligaţia de a oferi datele de identificare operatorilor o au numai posesorii de abonamente, nu şi beneficiarii cartelelor.

"Autorităţile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării şi tragerii la răspundere legală a acelor deţinători de cartele pre-pay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea credinţă, în scopul săvârşirii de infracţiuni grave. Situaţia existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare", se mai arată în punctul de vedere al CNCD.