Legea parteneriatului public-privat, modificată de Guvern

Noi reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate astăzi de Guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, Executivul susţinând că modificarea este menită să crească implicarea mediului de afaceri în proiecte de infrastructură publică, concomitent cu protejarea intereselor parteneriatului public privat şi asigurarea finanţării, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Pe lângă o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare şi diferenţierea contractelor de parteneriat public privat faţă de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziţii publice, actul normativ aduce mai multe modificări:

Conform reprezentanţilor Executivului, în scopul protejării interesului public, se reglementează etapele/competenţele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administraţiei publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administraţiei publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înfiinţa ulterior prin Hotarâre de Guvern.

Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internaţional, şi care reflectă diferenţierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradiţională (achiziţie publică) şi prin parteneriat public-privat. Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri şi costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparaţie cu achiziţia publică tradiţională, precizează Guvernul.

Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligaţiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuţia optimă a autorităţii publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).

Pentru o abordare prudenţială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar şi evaluarea capacităţii partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului, se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situaţiilor de abatere de la ţintele de deficit şi datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară. De asemenea, la nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacităţii partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.

Au fost introduse şi măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficienţă economică şi o prioritate la nivel central/local: costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradiţională (achiziţie publică) urmează a fi utilizat ca punct de referinţă ("affordability threshold") în comparaţie cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat; se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului şi care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.

Asigurarea continuităţii proiectului prin reglementarea situaţiilor de înlocuire a partenerului privat se va face prin: reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanţă, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situaţii de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget; protejarea activelor publice ale companiei de proiect.

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.