Reporter: Ţara noastră nu se poate lăuda cu rezultate notabile la capitolul absorbţia fondurilor europene. Care credeţi că sunt deficienţele?
Leonard Cornoiu: Principalele aspecte sunt legate de faptul că fondurile europene nu sunt considerate încă fonduri de investiţii care pot stimula dezvoltarea economică şi socială a ţării. Incă vorbim de un proces destul de greoi de accesare a fondurilor europene, de constrângeri precum lipsa garanţiilor sau criteriile de eligibilitate ale solicitantului, criterii care pot diferi de cele bancare.
Reporter: În opinia dumneavoas-tră, ce măsuri ar trebui luate pentru a creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene?
Leonard Cornoiu: Voi vorbi strict din punctul de vedere al rolului pe care banca îl are, iar aici avem soluţii. Astfel, pentru a simplifica accesul la banii europeni, la Banca Transilvania am făcut deja un pas foarte important, în sensul că au fost armonizate condiţiile bancare cu criteriile autorităţilor, astfel încât toţi clienţii să aibă un acces rapid la banii europeni. În plus, Banca Transilvania este prima bancă din România care asigură un răspuns sau, după caz, propune o ofertă în termen de 10 zile de la depunerea dosarului. În ceea ce priveşte garanţiile, asigurăm o singură interfaţă cu beneficiarii deoarece am semnat recent o convenţie cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi, împreună cu acesta, am agreat un set de criterii de eligibilitate a solicitanţilor şi proiectelor. Clienţii băncii obţin rapid co-finanţarea proiectului şi au certitudinea obţinerii garanţiei, fără o altă analiză de către FNGCIMM.
Reporter: Care credeţi că va fi gradul de absorbţie până la sfârşitul anului 2013?
Leonard Cornoiu: Ne dorim cu toţii un grad de absorbţie cât mai ridicat. Spre exemplu, 2010 a fost anul "relansării" pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin măsurile întreprinse ajungându-se la un grad al contractării de 80% din valoarea totală a sumelor puse la dispoziţie în cadrul acestui program. Este adevărat, contractarea este un indicator categoric, însă pot există diferenţe majore comparativ cu sumele efectiv cheltuite şi decontate prin program. Este, totuşi, un început. Pe de altă parte, toţi cei implicaţi în acest proces au căpătat o oarecare experienţă atât în atragerea, cât şi în implementarea proiectelor. Cu siguranţă, acest lucru se va vedea în perioada care va urma.
Reporter: PNDR dispune de un buget de aproximativ 1,3 miliarde de euro, anul acesta. Cât estimaţi că se va absorbi din această sumă?
Leonard Cornoiu: Cele mai recente informaţii oficiale indicau alocări de peste 53% din totalul fondurilor disponibile prin PNDR, cu plăţi efective de aproximativ 24% din totalul alocărilor pentru ţara noastră. Este însă un an de vârf al perioadei, prin urmare vom avea proiecte noi contractate, iar calendarul lansărilor este plin.
Reporter: Câte proiecte a cofinanţat Banca Transilvania anul trecut şi care este valoarea lor?
Leonard Cornoiu: Anul trecut rezultatele au fost peste aşteptări. Banca Transilvania a cofinanţat 130 de proiecte cu fonduri nerambursabile, în valoare de peste 250 milioane lei şi a consiliat peste 700 de clienţi în vederea accesului la acest tip de finanţare. Am anticipat şi am susţinut politica de a stimula beneficiarii să treacă întâi pe la bancă şi ulterior să depună dosarul la minister, tocmai pentru ca banca să reprezinte un prim filtru în dimensionarea proiectului şi în stabilirea criteriilor de finanţare pentru proiectul respectiv.
Reporter: Din care sectoare au venit cele mai multe solicitări pentru co-finanţare?
Leonard Cornoiu: În funcţie de domeniile de activitate, Banca Transilvania a acordat credite în special pentru agricultură, alimentaţie, confecţii metalice, medicină şi producţie farmaceutică, informatică şi turism.
Reporter: Care a fost situaţia pe programe operaţionale, anul trecut la Banca Transilvania?
Leonard Cornoiu: În 2010, s-a remarcat o creştere semnificativă a solicitărilor care au obţinut o finanţare în mediul rural, pentru plantaţii agricole şi ferme de animale, ca urmare o pondere semnificativă în total plasamente o reprezintă Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Proiectele de dezvoltare regională finanţate de Banca Transilvania au depăşit 60 milioane de lei, în timp ce valoarea proiectelor din sectorul productiv însumează aproximativ 40 milioane de lei. De asemenea, Banca Transilvania a finanţat peste 40 de proiecte, implementate cu ajutorul schemei de minimis de la Ministerul de Finanţe.
Reporter: Câte proiecte sunt depuse în acest moment la Banca Transilvania?
Leonard Cornoiu: În primul trimestru al acestui an, avem în lucru proiecte a căror valoa-re totală atinge o jumătate de miliard de lei, pentru care am emis şi vom emite scrisori de confort angajante, respectiv am acordat şi vom acorda credite pentru implementarea aces-tor proiecte. Am finanţat, de asemnea, autorităţi publice. Chiar dacă 2011 este ultima oportunitate pentru sectorul productiv, iar sumele alocate pentru dezvoltare regională sunt aproape integral utilizate, urmărim ca valoarea proiectelor finanţate de către Banca Transilvania, în acest an, să atingă 300 milioane de lei.