Un număr important de măsuri cu caracter general trebuie implementat pentru a evita suspendarea fondurilor europene, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene (MAEur), subliniind că priorităţile sunt îmbunătăţirea capacităţii administrative şi schimbarea, în următoarele săptămâni, a unor acte legislative.
În acest sens, autorităţile de la Bucureşti au solicitat şi sprijinul Băncii Mondiale (BM), care ar putea veni cu soluţii tehnice pentru creştere performanţei în instituţiile găsite res-ponsabile pentru lansarea procesului de suspendare. Acestea s-au dovedit incapabile să identifice problemele din sistem, cele mai multe dintre ele în domeniul achiziţiilor publice şi al conflictelor de interese, dar activitatea pe care o desfăşoară ar putea fi optimizată, potrivit Ministrului Afacerilor Europene, prin aducerea în sistem al unor oameni capabili, motivaţi financiar şi care să se supună unui set de indicatori de performanţă. Aceste schimbări ar putea aduce şi modificări în ceea ce priveşte felul în care sunt trataţi beneficiarii, potrivit domniei sale, dar şi recâştigarea încrederii par-tenerilor europeni, pe care ţara noastră a pierdut-o.
În acest sens, un exemplu este Bulgaria care, aflată în situaţia de a avea toate programele operaţionale suspendate în perioada 2008-2009, a reuşit să reformeze sistemul de absorbţie şi să câştige încrederea Comisiei Europene (CE), ministrul susţinând că noi "am fost sancţionaţi destul de târziu".
• Corecţiile ar putea ajunge la 780 milioane euro
În evaluările preliminarii, corecţiile de la Uniunea Europeană (UE) ar urma să însumeze 780 milioane euro, din care 180 milioane euro pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), şi restul de 600 milioane euro pentru Programele Operaţionale Sectoriale Mediu şi Transport şi Programul Operaţional Regional (POR).
Aflat recent la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii europeni impactul pe care corecţiile le vor avea asupra bugetului de stat şi în special asupra deficitului bugetar pentru 2012, Leonard Orban a primit, potrivit declaraţiilor domniei sale, acceptul CE pentru rectificarea bugetară anunţată sâmbătă, urmând ca mare parte din corecţii, pentru proiectele în curs de implementare, să se aplice în anii următori şi să fie recuperate, în mare măsură, de la cei responsabili pentru neregulile penalizate.
Astfel, proiectele vor fi analizate individual, la fel cum li se vor aplica şi corecţiile, însă, cum pentru o parte din erori sunt responsabile instituţii publice, cheltuielile vor fi suportate tot din bani publici. Numai corecţiile la CFR şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar însuma, potrivit domniei sale, peste 350 milioane euro.
În prezent, se desfăşoară o licitaţie publică pentru atribuirea unui contract de asistenţă tehnică pentru verificarea proiectelor desfăşurate în cadrul programului POSDRU, a arătat ministul, unde "procedurile au fost flexibilizate într-atât încât nu au mai corespuns cerinţelor europene".
Valoarea acestor corecţii se poate recupera prin depunerea unor cereri de rambursare echivalente ca valoare. "Cum nu s-au mai transmis cereri de la începutul lunii iulie, avem suficiente cereri prin care să acoperim riscul de dezangajare, în valoare de un miliard euro, şi prin care să ne recuperăm banii din corecţii", a declarat Leonard Orban.
În ceea ce priveşte reluarea plăţilor, cele mai mari şanse le are, în opinia domniei sale, Programul Operaţional Regional, rămânând ca soarta celorlalte programe să depindă de măsurile cu caracter general, dar şi punctual, care fie se află în curs de implementare, fie urmează să fie demarate în următoarele două luni şi jumătate.
• Raportul MCV este aşteptat în ianuarie
Din ultimele informaţii deţinute de Guvern, raportul pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu va mai fi publicat de Comisie în decembrie, aşa cum era iniţial aşteptat, ci "undeva în ianuarie", potrivit ministrulului Leonard Orban.
•
Comisia Europeană a prezentat noile norme de aplicare a celui mai recent regulament financiar, care, graţie unor proceduri simplificate, urmează să faciliteze acordarea de fonduri europene către agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale, cercetători, studenţi, municipalităţi şi alţi beneficiari, dar vor creşte responsabilitatea pentru beneficiari. Autorităţile din statele membre care gestionează fonduri UE vor trebui să semneze şi să prezinte Comisiei declaraţii anuale care să ateste că fondurile comunitare au fost utilizate în mod corect.
Începând cu 1 ianuarie 2013, noua legistaţie va asigura o mai mare transparenţă şi o mai mare responsabilitate pentru beneficiari, va introduce înscrierea electronică, va diminua formalităţile şi va spori posibilităţile pentru utilizarea sumelor şi ratelor forfetare.
Janusz Lewandowski, comisarul european pentru programare financiară şi buget, a declarat: "Am reuşit să reducem sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor, ceea ce înseamnă un acces mai uşor şi reducerea timpului necesar obţinerii unei finanţări de la bugetul european. Noile norme permit o utilizare mai eficace a resurselor UE. Acest lucru este important pentru toţi cetăţenii europeni, întrucât, în vremuri de criză, bugetul UE joacă un rol însemnat în stimularea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice în Europa."
Intervalul de timp dintre cererile de propuneri, încheierea unor acorduri de grant şi termenele de plată va fi redus, sistemul de grant se va concentra mai mult asupra efectuării plăţilor pentru furnizarea rezultatelor decât asupra rambursării cererilor de plată, printr-o utilizare sporită a sumelor forfetare, a ratelor forfetare şi a costurilor unitare, se mai arată în comunicatul CE.