"Lichiditatea bursei nu ţine pasul cu ritmul ridicat de creştere a portofoliilor investitorilor instituţionali"

Reporter: Organigrama ASF s-a modificat de mai multe ori, în 2014. Care au fost principalele proiecte la care aţi lucrat?

Valentin Ionescu: Autoritatea parcurge o perioadă de adâncire a reformelor organizaţionale, în scopul aşezării instituţiei pe principii şi baze solide. Politica de resurse umane se va axa pe promovarea criteriilor de profesionalism, pe un sistem de remunerare corect în raport cu piaţa, precum şi pe optimizarea numărului de personal. Structura organizaţională va avea mai puţine nivele de management, de anul viitor, şi va fi mai suplă. ASF va continua să revizuiască şi să perfecţioneze procesele şi procedurile, activitate ce va permite identificarea zonelor unde este necesară optimizarea resurselor alocate, precum şi identificarea de noi oportunităţi.

Au fost foarte multe proiecte ale ASF în care am fost implicat în 2014 şi le enumăr doar pe cele mai importante dintre ele: implementarea supravegherii pe bază de riscuri (risk based supervision), un proces care a început anul acesta şi va continua în anul următor; analiza activelor şi pasivelor pentru 80% din piaţă asigurărilor (BSR - balance sheet review în desfăsurare); proiectul normei cu privire la riscurile operaţionale, normă unitară cu privire la auditul financiar; analiza reglementărilor cu privire la veniturile ASF; strategia pe protecţia consumatorilor şi educaţie financiară (în curs de implementare), proiectul de regulament de control integrat; identificarea vulnerabilităţilor sistemelor IT din Grupul BVB; strategia ASF şi altele.

Reporter: Care sunt principalele riscuri identificate pentru pieţele noastre financiare? Ce măsuri au fost luate pentru contracararea lor?

Valentin Ionescu: Principalele riscuri pentru România sunt:

-Riscul macro-economic - generat de încetinirea ritmului de creştere economică, pe fondul scăderii producţiei industriale şi a exporturilor, precum şi de potenţialul efect prociclic al relaxării politicii fiscale, cu efecte în dezechilibre de natură fiscală şi de cont curent;

-Riscul de lichiditate - creşterea riscului de rebalansare bruscă a portofoliilor, însoţită de faptul că lichiditatea bursei nu ţine pasul cu ritmul ridicat de creştere a dimensiunii portofoliilor investitorilor instituţionali (fonduri de pensii, mutuale);

-Riscul de piaţă - generat de tendinţa de scădere a indicilor burselor internaţionale şi de amplificarea volatilităţii acestora. Aplatizarea curbei randamentelor titlurilor de stat, generate de scăderea randamentelor şi de aşteptările rezervate referitoare la creşterea economică pe fondul unei inflaţii scăzute;

- Riscul de credit/ contraparte - reducerea ciclului de decontare şi separarea platformei de tranzacţionare de platformă utilizată pentru operaţiuni post-tranzactionare sunt de natură să contribuie la reducerea riscului de contraparte;

- Riscul de contagiune - Indicele VIX, un indicator care măsoară aşteptările cu privire la volatilitatea pieţelor bursiere, s-a dublat de la 12% în luna iulie la 25% în luna octombrie. Atât prognoza pe termen scurt realizată pe baza indicelui de contagiune, cât şi dinamica indicelui VIX indică la momentul actual o creştere a contagiunii în volatilitate pe termen scurt;

- Riscul de profitabilitate şi solvabilitate - rămâne semnificativ pe piaţa de capital, unde, pentru un număr însemnat de SSIF-uri, indicatorii de profitabilitate îşi continuă tendinţa de deteriorare, ca urmare a scăderii comisioanelor şi a nivelului insuficient al valorii tranzacţiilor bursiere.

Pe piaţa asigurărilor generale se constată o evoluţie nefavorabilă a solvabilităţii pe parcursul ultimelor 12 luni, mai multe companii migrând de la un grad de solvabilitate de peste 200% la unul cuprins între 130% - 200%. Totodată, în acest interval de timp 3 companii au coborât sub limita adminsă.

Riscurile macro sunt exogene pentru ASF.

Pentru riscul de volatilitate şi riscul la adresa infrastructurilor pieţei se iau şi se vor lua în continuare măsuri prin proiectul STEAM (Set of actions Towards Establishing and Acknowledgment of the emerging Market status).

Pentru riscurile din asigurări avem ultimele norme (proiecte de norme) şi proiectul BSR, pregătirea trecerii la RBS, Solvency II etc.

Împotriva riscului de lichiditate şi de deleveraging se monitorizează indicatorii de lichiditate şi solvabilitate ale entităţilor supravegheate, se iau măsuri prin STEAM, pregătirea trecerii la Solvency II etc.

Reporter: Care sunt riscurile din exterior pentru pieţele noastre financiare?

Valentin Ionescu: -Deteriorarea mediului economic, cu impact asupra relaţiilor economico-financiare externe ale României;

- Menţinerea ratei dobânzii la niveluri scăzute pentru o perioadă lungă de timp;

- Modificarea deciziilor de investiţii pentru căutarea de oportunităţi de investiţii, date de randamente ridicate, în ţări emergente altele decât cele din Europa de Sud-Est;

- Escaladarea crizei financiare din zona Ucrainei şi Rusiei şi extinderea acesteia în alte ţări din regiune.

Reporter: ASF s-a confruntat, în acest an, cu proteste faţă de tarifele RCA şi normele adoptate pentru asigurări. Ce măsuri a luat Autoritatea pentru rezolvarea acestor probleme?

Valentin Ionescu: În ceea ce priveşte modificările aduse Normei RCA, acestea au vizat, în principal, reducerea costurilor şi nu creşterea primelor de asigurare, şi anume:

-Au fost introduse prevederi ce vizează diminuarea cheltuielilor de achiziţie şi un control mai bun al asigurătorilor asupra primelor de asigurare subscrise prin intermediari, ceea ce permite o acoperire mai bună a cheltuielilor cu despăgubirile, fără necesitatea majorării primelor de asigurare. Pe baza analizei indicatorilor raportaţi, în scopul protejării asiguraţilor/păgubiţilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi-a rezervat dreptul să intervină prin limitarea comisionului de intermediere. Asigurătorii au obligaţia de a-şi stabili tarife de primă, astfel încât să poată acoperi toate obligaţiile ce decurg din încheierea contractelor de asigurare RCA, acestea neputând fi modificate la intervale mai mici de un an;

-S-au introdus obligaţii ce asigură transparenţă asupra procesului de vânzare, în scopul de a oferi asiguratului informaţii corecte şi complete cu privire la prima de asigurare plătită, inclusiv referitoare la elementele luate în calcul pentru stabilirea acesteia;

-În ceea ce priveşte partea de acordare a despăgubirilor, au fost aduse o serie de modificări menite să alinieze activitatea din România la practicile europene în domeniu, precum şi să conducă la stabilirea unor despăgubiri juste pentru prejudiciile suferite, respectiv: posibilitatea externalizării activităţii de constatare şi lichidare a daunelor pentru RCA, similar celorlalte forme de asigurare, stabilirea valorii vehiculelor pe baza sistemelor de specialitate, precum şi a documentelor depuse de păgubit în vederea dovedirii prejudiciului.

Normele vor conduce la acordarea unor despăgubiri juste pentru prejudiciul suferit, Autoritatea de Supraveghere Financiară urmărind, în primul rând, adaptarea legislaţiei în scopul protecţiei asiguraţilor/păgubiţilor. ASF urmăreşte modul în care asigurătorii îşi achită obligaţiile asumate în baza poliţelor şi prin măsurile adoptate vizează îmbunătăţirea activităţii pe acest segment.

Reporter: Ce va presupune, concret, auditul pieţei asigurărilor şi ce efecte vă aşteptaţi să aibă asupra acestei pieţe?

Valentin Ionescu: În cadrul programului preventiv de sprijin al balanţei de plăţi dintre România şi Uniunea Europeană şi a Acordului Stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), autorităţile române au convenit să efectueze o evaluare independentă a activelor şi pasivelor şi un test de stres pentru sectorul asigurărilor din România (numit în continuare Exerciţiu BSR - Balance Sheet Review and Stress Test), cu scopul de a consolida soliditatea acestuia şi încrederea în acest sector.

Exerciţiul BSR, care va fi realizat cu sprijinul independent al unor terţe părţi (auditori, consultanti), va include:

- evaluarea portofoliului de asigurări deţinut de societăţile de asigurare care participă la acest exerciţiu;

- evaluarea tuturor activelor societăţilor participante, cu referire la acele active admise să acopere obligaţiile ce decurg din contractele de asigurare;

- efectuarea unui test de stres, cu scopul de a evalua capacitatea de rezistenţă a sectorului de asigurări din România la diferite şocuri, de a identifica principalele vulnerabilităţi şi probleme care ar putea necesita măsuri suplimentare de supraveghere.

Reporter: Cum priviţi schimbările de infrastructură operate pe piaţa noastră de capital anul trecut, în contextul în care au existat în piaţă nemulţumiri privind momentul implementării lor?

Valentin Ionescu: Schimbările din infrastructura pieţei de capital efectuate în 2014 sunt încurajatoare, dar trebuie să menţionăm că ele sunt cerute de piaţă de mai mulţi ani şi ar trebui să fie însoţite şi de alte măsuri, care s-ar cere adoptate în perioada următoare. Precizez faptul că piaţa de capital din România este parte a unui proces major de schimbare, generat de o serie de regulamente şi directive ale UE, iar principalii factori generatori sunt:

-Directiva MiFID şi regulamentul MiFIR - pentru pieţe, instrumente şi intermediari;

-Regulamentul EMIR - pentru contrapărţi centrale şi instrumente derivate;

-Regulamentul CSDR - pentru depozitarii centrali;

-Directiva CRD şi regulamentul CRR - pentru adecvarea capitalului băncilor şi a intermediarilor;

-Directiva MAD şi regulamentul MAR - pentru abuzul de piaţă;

-Directivele privind transparenţa şi prospectul - privind emitenţii.

Totodată, o mare provocare pentru toate instituţiile împlicate în operaţiuni pe piaţa de capital, în perioada următoare, este obţinerea statutului de piaţă emergentă, iar pentru acest demers ASF chiar a stabilit un set de măsuri proprii sintetizate în proiectul STEAM (Set of actions Towards Establishing and Acknowledgment of the emerging Market status).