Liderii PSD şi ALDE au semnat şi asumat la Sinaia proiectul Legii salarizării unitare

Actualizare 16:04 Turcan, despre Legea salarizării unitare: "Ori nu va fi finalizată, ori va fi aruncată în braţele altui guvern"

Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat astăzi, la Sibiu, că partidul său are "mari suspiciuni legate de implementarea integrală" a Legii salarizării unitare în formula propusă de PSD, susţinând că această lege ori "nu va fi finalizată, ori partea dificilă a poverii de cheltuieli va fi aruncată în braţele altui guvern", în condiţiile în care veniturile la bugetul de stat sunt mult mai mici decât cele preconizate.

Raluca Turcan a declarat, într-o conferinţă de presă la Sibiu: "De altfel, sunt şi voci sindicale care ridică aceeaşi problemă legată de sustenabilitate şi predictibilitate şi şi-au exprimat scepticismul (de exemplu Cartel Alfa, BNS). PNL este pentru adoptarea unei Legi a salarizării unitare. Trebuie pusă ordine în sistemul bugetar, pe principiul echităţii şi nediscriminării. Restanţa în privinţa salarizării unitare este incontestabilă. Diferenţa faţă de PSD este aceea că PNL vrea o lege aplicabilă, care să fie sustenabilă şi predictibilă. Nu vrem o lege doar pe hârtie, adică promisiuni deşarte, care să ia ochii, dar care să nu fie duse la îndeplinire".

Ea a afirmat că PNL vrea o lege cu "perspective certe", potrivit News.ro. Liderul PNL a adăugat: "Până acum avem doar declaraţii de intenţie, niciun proiect scris negru pe alb. Creşterea salariilor bugetarilor trebuie să fie în concordanţă cu creşterea economică şi veniturile realizate la bugetul de stat, astfel încât această lege şi aceste majorări să poată fi susţinute şi duse la îndeplinire".

Turcan a precizat că există deja aspecte contradictorii în ceea ce priveşte Legea salarizării unitare, subliniind: "Termenul pentru implementarea Legii salarizării unitare a fost prelungit cu doi ani, depăşeşte mandatul actualului Guvern. Anunţul prevede finalizarea implementării în 2022, iar în programul PSD este asumat 2020. Astfel, este posibil ca parte din cheltuielile asumate de PSD sa fie aruncate în braţele altei guvernări. Ori această lege nu va fi finalizată, ori partea dificilă a poverii de cheltuieli va fi aruncată în braţele altui Guvern".

Liderul PNL a vorbit şi despre faptul că încasările la buget sunt mult mai mici decât cele prognozate, existând deja un deficit major.

Raluca Turcan a adăugat: "PSD în momentul de faţă este în mare deficit de venituri. Sunt cu mult sub ce au prognozat. Vor să dea înapoi. Faptul că PSD a luat în considerare ca legea să fie trimisă în Parlament, ca iniţiativă parlamentară, poate însemna că va fi îngropată până la finalul acestei sesiuni parlamentare. PSD va moşmondi până vor găsi resurse de bani. PNL propune ca Guvernul să vină cu proiectul, să fie dezbătut şi, într-un final, să îşi asume răspunderea".

(S.A.)

-------------

Proiectul Legii salarizării unitare, care a fost discutat de către reprezentanţii PSD şi ALDE la Sinaia, în două şedinţe maraton, a fost semnat joi seară şi totodată asumat politic de liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu.

"Ne-am asumat politic şi proiectul de lege care a fost elaborat de Guvern va fi introdus în Parlament, în aşa fel încât să nu mai pierdem încă 30 de zile termen de dezbatere publică, pentru că oricum ar fi venit la Parlament, şi dorinţa noastră este ca, până la finele acestei sesiuni parlamentare, legea salarizării unitare să fie votată şi de la 1 iulie să putem intra pe noul sistem de salarizare", a precizat preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferinţă comună de presă, potrivit Agerpres.

Liderul ALDE a precizat că "este imposibil ca o lege să mulţumească pe toată lumea".

Tăriceanu a argumentat: "Fiecare categorie socio-profesională consideră că importanţa socială este mai mare în raport cu ceilalţi. Dar acest proiect de lege încearcă în primul rând să repare o serie de dereglări care s-au produs în decursul timpului. (...) În al doilea rând avem o mare problemă în câteva domenii esenţiale pentru societate: sectorul public are o funcţie vitală într-un stat. Uitaţi-vă ce se întâmplă în domeniul sănătăţii unde, în ultimii ani, numărul de medici care au emigrat din România este uriaş, numărul de asistente medicale şi calitatea serviciului medical este afectată. Şi acest proiect de lege încearcă să ducă pe alt nivel de salarizare aceste categorii profesionale care să fie motivate să rămână în ţară, poate unii chiar se vor întoarce. În educaţie la fel. Deci sistemele esenţiale trebuie avute în vedere, alături de celelalte instituţii fundamentale ale statului".

Preşedintele Senatului a spus că proiectul Legii salarizării unitare este "absolut esenţial" şi a precizat că ALDE şi-a dat "acordul de principiu". El a adăugat: "Am venit să facem o discuţie finală. Doamna Olguţa Vasilescu ne-a făcut acuma o prezentare foarte detaliată. (...) Nu a fost o discuţie în divergenţă nicidecum, avem interes comun, avem interesul să scoatem o lege cât mai bună".

De asemenea, Tăriceanu a menţionat că prin măririle de salarii prevăzute de proiectul de lege nu se va ajunge la nivelul de pondere a masei salariale în totalul PIB care există în ţările UE.

Liderul ALDE a arătat: "Ne-am uitat foarte atent la cifre care în final dau anumite echilibre, care va fi ponderea masei salariale în total PIB - ăsta e un criteriu foarte important. Nu o să ajungem la nivelul ţărilor occidentale. (...) Realitatea ne arată că în România bugetul de salarii este încă sub cheltuiala pe care o au statele din UE. (...) Obiectivul final este asigurarea convergenţei reale între economiile din UE şi economia românească".

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a subliniat că proiectul de lege va fi semnat de parlamentarii coaliţiei de guvernare.

Dragnea a precizat că nu au fost nemulţumiri din partea ALDE şi a adăugat: "Cel mai important era ca decizia politică a coaliţiei să existe. După ce această decizie politică a fost luată şi noi am semnat, urmează ca parlamentarii coaliţiei, dacă vor dori, să devină co-iniţiatori la această lege care va intra în procedura de dezbatere şi aprobare parlamentară. Au fost câteva corecturi, nu de substanţă. (...) Calculul nostru de acasă nu s-a potrivit cu cel din târg, în sensul că noi am sperat să finalizăm discuţiile în coaliţie mai repede, şi asta a fost o estimare greşită a mea, în aşa fel încât în partea a doua a zilei, în grupul parlamentar, inclusiv la care a participat şi CExN sa discutăm despre lege şi să începem semnăturile. (...) Au fost calcule serioase pe care le-am făcut (...), în aşa fel încât grila finală să respecte principiile pe care le-a enunţat ministrul Muncii".

Premierul Grindeanu a menţionat că decizia luată în privinţa acestui proiect de lege a fost determinată de termenul asumat în acest sens prin programul de guvernare.

El a afirmat: "Importanţa acestei legi şi termenul pe care ni l-am asumat prin programul de guvernare, şi anume, finalul trimestrului doi, ne-a condus spre a lua decizia ca în Parlament să fie înaintat acest proiect. De aceea, dezbaterile pe marginea acestui proiect se vor desfăşura în Parlament, în toată această perioadă".

• Noile salarii ale demnitarilor: indemnizaţiile preşedintelui şi prim-ministrului scad, ale parlamentarilor se dublează

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat joi grilele de salarizare a demnitarilor conform noii Legi a salarizării unitare, potrivit cărora cel mai mare salariu din ţară îi va reveni şefului statului - 17.400 lei, urmat de premier, şefii Parlamentului şi preşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Curţii Constituţionale (CCR) - 15.950 lei, miniştrii urmând să aibă 14.500 de lei brut pe lună.

Lia Olguţa Vasilescu a declarat, citată de News.ro: "La preşedintele României coeficientul este 12 (raportat la salariul minim pe economie - n.r.), fiind cel mai mare salariu din România. După care sunt, în ordine descrescătoare: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii Constituţionale - 11, premierul României, la fel, 11. Apoi avem judecătorii de la ICCJ şi de la CCR la 10,5. Miniştrii sunt la coeficientul 10, secretarii de stat la 7,4, parlamentarii la 8".

Practic, salariile celor mai înalţi demnitari în stat vor scădea potrivit noii Legi a salarizării.

În prezent, preşedintele României, prim-ministrul şi preşedinţii Parlamentului câştigă 21.540 lei brut pe lună, iar de la 1 iulie urmează să primească 17.400 lei brut pe lună preşedintele şi 15.950 lei brut pe lună şefii Legislativului.

De asemenea, miniştrii au în prezent o indemnizaţie de 19.055 lei brut pe lună, iar din iulie vor primi mai puţin, adică 14.500 lei brut pe lună.

Salarii la nivelul preşedinţilor Parlamentului vor avea de la 1 iulie 2017 şi preşedintele ICCJ şi cel al CCR, adică 15.950 lei brut pe lună.

Potrivit proiectului Legii salarizării unitare, judecătorii CCR şi cei ai ICCJ vor primi 15.225 lei brut pe lună.

În ierarhia salariilor, urmează parlamentarii, care vor primi din iulie 11.600 lei brut pe lună, aproximativ dublu faţă de cât primesc în prezent.

La rândul lor, secretarii de stat vor primi un salariu de 10.730 lei brut pe lună din iulie, o creştere consistentă faţă de cât au în prezent.

De asemenea, Olguţa Vasilescu a prezentat şi salariile din administraţia publică locală.

"Pentru primari şi viceprimari avem aşa: primarul general al Capitalei - 9 (coeficientul raportat la salariul minim pe economie - n.r.), viceprimarul Capitalei - 8, preşedintele Consiliului Judeţean - 8, vicepreşedintele Consiliului Judeţean - 7, primarul de localitate cu peste 300.000 de locuitori - 8, primar de localitate cu peste 200.000 de locuitori - 7,5 şi de aici încolo scad până la ultimul în ierarhie, viceprimar de localitate cu până la 3.000 de locuitori - 3", a anunţat ministrul Muncii.

În sume brute, salariile din administraţia locală arată astfel: primarul general al Capitalei - 13.050 lei, viceprimarul Capitalei - 11.600 lei, preşedintele de Consiliu Judeţean - 11.600 lei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean - 10.150 lei, primarul de localitate cu mai mult de 300.000 de locuitori - 11.600 lei, primarul de localitate cu mai mult de 200.000 de locuitori - 10.875 lei, viceprimarul de localitate cu mai puţin de 3.000 de locuitori - 4.350 lei.

• Ministrul Muncii: "Vor fi salarii care vor scădea după adoptarea Legii salarizării unitare"

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a mai declarat joi că, în urma Legii salarizării unitare, vor fi salarii care vor scădea, explicând că în prezent sunt instituţii unde salariile sunt total scăpate de sub control.

Ea a spus: "Nu am spus niciodată acest lucru (că niciun salariu nu va scădea - n.r.). Nu am spus niciodată că va fi în lege trecut că nu va scădea niciun venit. Pentru că sunt salarii care scad după acest proiect de lege. Nu este o instituţie pe de-a-ntregul, dar sunt angajaţi din anumite instituţii care aveau salarii total scăpate de sub control. Dacă vreţi, vă dau un singur exemplu: consilier de ministru care avea 9.000 de lei. Cum putem să lăsam aşa ceva? Că nu puteam să ducem toţi consilierii de miniştri la 9.000 de lei. E logic să scadă salariul acestei persoane? E logic. Şi atunci cum să scriu eu în legea salarizării unitare că garantăm? E şi o prostie asta, hai să fim serioşi. Cum să scriem aşa ceva?".

Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a intervenit în discuţie şi a spus că în noua lege nu vor exista salarii ale subalternilor mai mari decât cele ale şefilor.

"În România există două categorii de bugetari - bugetarii şi bugetarii de lux - şi nu putem să ne permitem şi nici nu e logic să existe funcţii sub funcţia cea mai înaltă dintr-o instituţie care să fie mai bine plătită decât şeful instituţiei. Nu se regăseşte nicăieri lucrul acesta", a spus Tăriceanu.

• Salariile poliţiştilor şi militarilor cresc de la 1 iulie, ale medicilor din 2018, potrivit proiectului Legii salarizării

Lia Olguţa Vasilescu a precizat că primele majorări vor avea loc de la 1 iulie 2017 pentru militari şi poliţişti, iar de la 1 ianuarie 2018 cresc salariile medicilor şi asistentelor, însă salariile din sectorul sănătăţii vor rămâne aceleaşi până în 2022 deoarece din 2018 este acordată întreaga creştere salarială prevăzută în lege.

Ministrul Muncii a adăugat că Legea salarizării unitare vizează toate instituţiile publice, cu excepţia Băncii Naţionale a României (BNR) şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Acolo există o discuţie de mai mulţi ani cu Comisia Europeană şi ne-a fost adresată rugămintea de a nu intra aceste două instituţii în proiectul Legii salarizării unitare", a precizat Vasilescu.

Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12.

Lia Olguţa Vasilescu a declarat: "Principiile care au stat la baza acestei legi sunt principiul legalităţii - toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forţă a legii, principiul nediscriminării - eliminarea oricărei forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă, principiul egalităţii - asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoarea egală, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, principiul ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale şi principiul sustenabilităţii financiare".

Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii. Gradaţiile se acordă în procent de 7,5 pentru gradaţia 1 - de la 3 la 5 ani, 5% pentru gradaţia 2 - de la 5 la 10 ani, 5% pentru gradaţia 3 - de la 10 la 15 ani, 2,5% pentru gradaţia 4 - de la 15 la 20 de ani, 2,5% pentru gradaţia 5 - peste 20 de ani.

Ministrul Muncii a precizat că nu a fost tăiat niciun fel de spor actual, însă a fost introdusă restricţia ca ordonatorul de credite să nu aloce sporurilor mai mult de 30% din anvelopa salarială. "Un poliţist care lucrează în stradă poate să ajungă la 70%, dar este clar că cei care stau la birou sau personalul contractual vor trebui să aibă sporuri mai mici", a exemplificat Vasilescu.

Primele majorări se acordă de la data de 1 iulie 2017: soldele de funcţie ale personalului militar cresc cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat în martie 2017,

Ministrul a precizat: "La 1 ianuarie 2018, medicii şi asistentele intră cu toată creşterea, însă ei nu vor mai creşte deloc până în 2022. Salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de nivelul decembrie 2017, salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salarial se majorează cu 25%".

Pentru funcţiile alese modalitatea de calcul a indemnizaţiilor este variabilă. "Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare", a spus Lia Olguţa Vasilescu.

În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare reprezentând un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

În cazul în care angajaţi ai statului au în momentul de faţă salarii mai mari decât cele prevăzute în lege pentru anul 2022 sau devin mai mari ca urmare a majorărilor, se vor acorda drepturile salariale la nivelul anului 2022.

• Dragnea: "Veniturile judecătorilor şi procurorilor cresc semnificativ, diferenţa dintre salariile lor va fi de 5%"

Liviu Dragnea a anunţat în conferinţa de la Sinaia că, potrivit proiectului de Lege a salarizării unitare, salariile judecătorilor şi procurorilor cresc "semnificativ" şi nu "în glumă", diferenţa fiind că majorarea veniturilor la procurori va fi cu 5% mai mică decât la judecători.

Liderul PSD a precizat: "În primul rând, trebuie să se înţeleagă un lucru esenţial: şi salariile judecătorilor şi salariile procurorilor cresc semnificativ. În zilele următoare, mâine (vineri, n.r.) poate, o să se publice legea în ansamblul ei şi o să vedeţi. Semnificativ înseamnă că nu cresc în glumă, chiar cresc. Precizarea este că la procuror cresc puţin mai puţin decât la judecător, deci discutăm de creşteri semnificative pentru toţi magistraţii. Deci, nu se pune problema să scadă salariul cuiva, procuror sau judecător".

Liviu Dragnea a mai spus că vor fi reluate discuţiile pe baza Legii salarizării cu toate sindicatele şi instituţiile vizate.

Preşedintele PSD a completat: "În toată perioada din momentul în care se depune legea ca iniţiativă parlamentară şi până la votul final vor fi consultări cu absolut toate instituţii, se vor relua consultările cu sindicatele care deja au avut loc. Deci, această lege nu se adoptă mâine. Eu cred că supărarea vine din cauza faptului că au apărut informaţii neadevărate şi trunchiate".

Întrebat dacă va chema procurorii la discuţii, preşedintele social-democraţilor a susţinut că, inclusiv veniturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi majorate "substanţial".

El a completat: "Inclusiv pentru membrii CSM, creşterea veniturilor va fi substanţială pe această perioadă de câţiva ani de zile. Eu sunt absolut convins că în momentul în care va apare proiectul de lege în public nu vor mai fi aceste nemulţumiri pentru că şi judecătorii şi procurorii vor avea acces la informaţiile reale şi vor vedea că evoluţia veniturilor dumnealor este semnificativ bună".

Ministrul Muncii a afirmat, la rândul său, că diferenţa de salariu între judecători şi procurori va fi de 5%.

"Sunt diferenţe între judecători şi procurori, aceste diferenţe sunt peste tot în UE, la noi diferenţele suni mici, cred că de 5%", a precizat Lia Olguţa Vasilescu.

• Tăriceanu: "Anvelopa de creştere salarială este limitată să poată fi suportată de buget"

Proiectul Legii salarizării unitare a fost discutat în "cheia" în care anvelopa de creştere salarială pentru următorii ani până la finele anului 2020 să fie limitată, în aşa fel încât să poată fi suportată de buget, a precizat joi copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu.

Întrebat dacă legea afectează bugetul de stat, Tăriceanu a afirmat, la România TV: "Proiectul a fost elaborat la Guvern de Ministerul Muncii, dar în strânsă consultare cu Ministerul de Finanţe şi Ministerul Economiei. Această anvelopă de creştere salarială pentru următorii ani până la finele anului 2020 este limitată, în aşa fel încât să poată să fie suportată de bugetul care va creşte şi care are în spate creşterea economică. Deci, aceasta a fost cheia în care s-a discutat proiectul de lege. Nu putem să ne permitem majorări salariale şi mai mari, pe care mulţi dintre bugetari şi le-ar dori. Avem anumite limitări".

El a adăugat că nu vor fi majorate toate salariile cu 50%, vor fi anumite categorii care vor avea creşteri substanţiale, dar creşterile sunt prevăzute până în 2020. Tăriceanu a explicat: "Nu se vor face majorări dintr-o dată de 50% şi nu la toate categoriile. Unele categorii vor avea majorări mai mici, în aşa fel încât să ne înscriem într-o anvelopă salarială de 32 de miliarde de lei, dar pe următorii patru ani".

Liderul ALDE a menţionat că discuţia din şedinţa Coaliţiei de guvernare pe marginea Legii salarizării unitare a fost "îndelungă şi în detaliu".

Potrivit lui Tăriceanu, legea "dă un orizont rezonabil de timp în care să fie remediate toată dereglările care s-au produs în ultimii an în domeniul salarizării".

Preşedintele Senatului a completat: "Astăzi asistăm la situaţii absolut inacceptabile în care într-o instituţie publică unii dintre angajaţi au salarii mai mari decât conducătorii instituţiei. Sunt consilieri de miniştri sau directori generali în ministere care au salarii mai mari decât miniştrii. La nivelul administraţiei locale sunt funcţionari în primării care au salarii mai mari decât primarul. (...) Pe de altă parte, sunt prevăzute nişte majorări salariale foarte importante în sectoare cheie, cum ar fi sănătatea".

• Costin (BNS), despre Legea salarizării: "Unele categorii socio-profesionale vor rămâne în altă poză de familie; unii în sepia, alţii în color"

Unele categorii socio-profesionale vor fi câştigătoare în urma adoptării proiectului de Lege a salarizării, în timp ce alte categorii vor rămâne într-o altă poză de familie, a declarat joi, pentru Agerpres, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

Preşedintele BNS a precizat, însă, că va face comentarii atunci când va vedea un text pe baza căruia să se facă o analiză. El a spus: "Facem speculaţii pe baza unor discursuri politice. O să pot să fac comentarii când o să văd un text, să facem o analiză, principiile pe baza cărora s-a construit acest proiect de lege, cifrele, impactul, sustenabilitatea, toate lucrurile astea vor fi analizate, dar momentan facem speculaţii pe declaraţia domnului Dragnea, a doamnei Vasilescu, chiar caraghioşi suntem, zău aşa".

Potrivit preşedintelui BNS, anul acesta nu vor mai fi aproape deloc resurse financiare pentru corecţii în sectorul bugetar.

Costin a adăugat: "Mai anticipăm, pe cifrele pe care le-am avut, că oricum anul ăsta nu mai există aproape deloc resurse financiare pentru a mai face corecţii în sectorul bugetar, decât cu corecţia rectificării bugetului în vară şi alocării resurselor financiare suplimentare, pentru că fondul de salarii e aprobat deja de Parlament, Legea bugetului e deja mâncată. Mai apreciem că tot pe baza documentelor la care am avut acces odată cu aprobarea Legii bugetului, acea creştere de aproape 2,5 miliarde de lei, în 2018, a fondului de salarii, va fi mâncată în totalitate de creşterile salariale din sănătate, unde anumite drepturi salariale se dublează".

Liderul sindical a adăugat că anumite categorii socio-profesionale vor avea de suferit în urma legii salarizării.

"Am estimat de o săptămână că aceste grile de salarizare vor avea rupte orice legătură transversală, nu vor mai exista corelaţii iar unele categorii socio-profesionale vor fi câştigătoare, altele vor rămâne într-o altă poză de familie, unii vor fi în sepia, alţii în poze color, deja anticipez acest lucru", a spus Dumitru Costin.

La rândul său, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, a declarat că a văzut proiectul de act normativ, dar fără posibilitatea de a negocia pe această temă.

"Eu personal am văzut proiectul de act normativ, dar fără posibilitatea de a negocia pe acest proiect, de aceea eu am vorbit cu colegii mei şi de aceea suntem şi îngrijoraţi, că văzând actul normativ, nu este nici pe departe ceea ce s-a spus până acum, că va fi o creştere salarială pentru toată masa bugetară, nu, categoric nu", a afirmat Sebastian Oprescu.