• Termenul este mult prea optimist, spun surse din piaţă
Acest an este foarte important pentru Nuclearelectrica SA întrucât Guvernul şi-a propus să listeze compania la Bursa de Valori Bucureşti la finele acestui trimestru.
Conducerea Nuclearelectrica ne-a declarat: "Contractul se află în curs de negociere cu Sindicatul selectat pentru intermedierea ofertei publice primare de acţiuni noi, ce vor fi emise de companie, în baza Hotărârii Guvernului nr. 39/2012 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Nuclearelectrica. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Scrisoarea de Intenţie către FMI din data de 12 septembrie 2012, privatizarea societăţii prin vânzarea a 10% din capitalul social al Nuclearelectrica SA (în urma unei majorări de capital) este estimată să fie finalizată la sfârşitul trimestrului I al acestui an".
Surse din piaţa de energie susţin că, cel mai probabil, trimestrul I este un termen mult prea optimist pentru oferta publică primară a Nuclearelectrica întrucât Ministerul Economiei a reuşit abia la finele anului trecut să selecteze intermediarul listării Nuclearelectrica. În vară, ministerul a modificat caietul de sarcini pentru organizarea licitaţiei, pentru a atrage mai mulţi participanţi.
Muşat & Asociaţii a fost selectată de Ministerul Economiei pentru a furniza consultanţa juridică în intermedierea listării Nuclearelectrica. Intermediarul selectat de autorităţi este consorţiul format din SSIF Swisscapital (lider de sindicat) şi BT Securities.
Listările companiilor energetice au fost amânate în mod repetat din 2008 şi până în prezent. Au fost modificate, în consecinţă, şi angajamentele asumate faţă de FMI. În afară de Nuclearelectrica, Guvernul s-a angajat să mai privatizeze prin Bursă companii precum Romgaz, Hidroelectrica sau Complexul Oltenia. La Transgaz este asteptată realizarea ofertei secundare care presupune vânzarea pe Bursă a unui pachet de 15% din acţiunile transportatorului naţionale de gaze.
• Afaceri de 1,65 miliarde lei, profit de 6,7 milioane lei
Conducerea Nuclearelectrica estimează, pentru 2012, realizarea cifrei de afaceri şi a profitului net prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC) rectificat: "Preconizăm pentru 2012 o cantitate de energie electrică produsă şi livrată de 10.547.000 MWh, ceea ce corespunde unei cifre de afaceri de 1,645 miliarde lei. Orice consideraţie asupra cifrei de afaceri şi profitului (n.r. rezultat brut de 6,7 milioane lei) înregistrate de Nuclearelectrica trebuie să ţină seama de faptul că societatea vinde circa 72% din producţie pe contracte reglementate, la preţul stabilit de ANRE şi de faptul că orice reducere de cheltuieli nu trebuie să afecteze nivelul de securitate nucleară al centralei de la Cernavodă".
Veniturile din vânzarea de energie electrică în 2012 au depăşit cu aproximativ 0,8% valoarea avută în vedere la întocmirea bugetului de anul trecut, iar cantitatea de energie produsă şi livrată este cu circa 1,5% mai mare decât programul anual stabilit la începutul lui 2012.
Anul trecut, Nuclearelectrica a primit doar 121 de lei/MWh pentru energia livrată pe piaţa reglementată, deşi costurile sale ajunseseră la circa 140 de lei/MWh. Pentru acest an, ANRE (reglementatorul pieţei de energie) a acordat un tarif mai mare pentru Nuclearelectrica (142 de lei/MWh).
Reprezentanţii Nuclearelectrica ne-au mai spus că, pe de altă parte, cheltuielile financiare au avut, în întreg anul 2012, un trend ascendent, ca urmare a fluctuaţiilor crescătoare ale cursului valutar, fapt ce a afectat rezultatele companiei.
Nuclearelectrica mai are, în prezent, în derulare două contracte negociate direct pentru vânzarea de electricitate. Contractele sunt încheiate cu consumatori finali de energie, iar reprezentanţii companiei susţin că nu pot face publice identitatea clienţilor, preţul de livrare şi cantitatea de energie livrată.
• Investiţii de 70 milioane de euro
Valoarea totală a programului de investiţii realizat în 2012 de Nuclearelectrica este de circa 70 milioane euro, finanţarea fiind asigurată din surse proprii.
Strategia Nuclearelectrica SA prevede o eficientizare continuă a companiei, prin programe multi-anuale, menite să asigure, în principal, un control riguros al costurilor de producere, optimizarea activităţilor de exploatare cu două unităţi, respectarea duratelor planificate de exploatare şi un management preventiv al achiziţiilor de energie de pe piaţa liberă pentru a acoperi perioadele de întrerupere neplanificată în funcţionarea grupurilor.
Conducerea Nuclearelectrica apreciază: "Impactul noii legi a energiei asupra companiei nu a fost major. Şi până la apariţia acestui act normativ societatea a acţionat în spiritul principiilor pe care acesta urmăreste să le implementeze - transparenţă, acces nediscriminatoriu la energie etc. Ideea de liberalizare a pieţei de energie este bună, dar termenele stabilite de lege se referă numai la liberalizarea tranzacţiilor cu consumatorii finali, în timp ce decizia de dereglementare a vânzării de energie de către producători rămâne la autoritatea de reglementare. De asemenea, legea nu mai permite contracte asiguratorii încheiate între producători, pentru gestionarea anumitor riscuri (în cazul Nuclearelectrica este vorba despre opririle neplanificate ale unităţilor de la Cernavodă). Pentru o creştere a beneficiilor ar fi de interes introducerea unor mecanisme de încurajare a investiţiilor".
Nuclearelectrica utilizează intens pieţele administrate de OPCOM şi apreciază posibilităţile de tranzacţionare pe care bursa noastră de energie le oferă. Compania aşteaptă cu interes finalizarea pieţei intra-zilnice şi introducerea tranzacţiilor financiare specifice.
Nuclearelectrica are un capital social de 2,536 miliarde lei, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 90,27% din acţiuni. Compania produce, prin cele două reactoare de la Cernavodă, aproximativ 18% din energia electrică la nivel naţional.
Nuclearelectrica a înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de 1,588 miliarde lei (374,8 milioane euro), în creştere cu 4,9%, şi un profit net de 95 milioane lei (22,4 milioane euro), de aproape şase ori peste câştigul din 2010.